joi, 5 noiembrie 2020

Efectul de "perversa"

 Nu stiu cati au vazut si isi mai amintesc de un interviu ramas celebru dupa o cafteala intre golani pe strada Rahova in Bucuresti (apare pe youtube ca si perversa de la Tg Ocna), cert e ca tipul din interviu a avut un comentariu celebru “m-au atacat, m-au lovit cu bata, le-am luat bata si le-am dat si eu cateva inapoi… apoi au chemat politia … pai bine nene ori suntem golani ori nu mai suntem!” 

In cele din urma e o problema de etica, chiar si la golani.

As spune chiar ca golanul a dat dovada de un bun simt biblic. Undeva prin Biblie e o pilda in care Isus apare ca aparator al unei pacatoase ce urma sa fie lapidata cu pietre, moment in care Mesia ar fi spus ceva de genul “Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei”, in ideea ca cei care au pacate sa se astepte la un tratament similar atunci cand pacatele lor vor iesi la iveala. In povestea biblica nu da nimeni cu piatra, semn ca au inteles mesajul si si-au recunoscut pacatele.


Aceeasi pilda din doua lumi total diferite. Si m-as intoarce la punctul de vedere golanesc “erau doi, adica aveau avantaj, au sarit la bataie, au dat primii, m-au ranit, dar cand i-am cotonogit eu pe ei au chemat repede politia!”

E drept ca omul nostru ar fi trebuit sa cheme politia si nu sa isi faca singur dreptate, dar … in acelasi timp daca o luam cronologic si ne gandim si la impactul emotional de moment, nu l-as putea acuza prea tare ca i-a luat pe aia la poceala. Ca poate nu mai apuca sa cheme pe nimeni. Si ca in povestea biblica, daca nu dadeau aia cu bata nu si-o luau inapoi.


Si ma uit astazi la lumea politica. Vad o sumedenie de mesaje in care unii ii porcaie la greu pe ceilalti. Ca si in cazul golanului cei atacati incep sa dea inapoi. Cat adevar sunt in mesajele alea… e greu de spus. Cert este ca asa cum ne zice proverbul ala cu paiul din ochiul celuilalt si barna din ochiul propriu, de cele mai multe ori contra-atacul se foloseste de faptul ca cei care au dat primii cu piatra pot fi loviti cam de aceleasi pietre.

Am vazut cum e facut pilaf cate un politician pentru averea pe care o are din contracte cu statul. In maxim o saptamana vine piatra inapoi peste gard si descoperim ca si cel de a aruncat primul sufera cam de acelasi pacat. Ca incepe sa justifice cum contractele lui cu statul sunt transparente, de bun simt, etc… doar ale pacatosului celalalt sun oneroase… ne lasa reci pe noi astia care nu beneficiem de asa ceva. Daca nu suntem partinici si nu sustinem din vreo convingere una din parti avem un gust amar cand nu vedem care e diferenta fata de baiatul ala din Rahovei.


Undeva in trecutul meu m-a mancat in fund sa invat despre marketing si chiar am doua diplome in domeniu care atesta ca am luat si examenele. Am invatat printre altele si despre promovare sau “advertising” (pe corporateza). Si un capitol fain din partea de promovare a fost despre riscul de a compara produsul tau cu cel al concurentei. Legenda spuna ca “long time ago in the american galaxy” cei de la Pepsi au dat cu pietre in Coca-cola cu niste reclame destul de nasparlii care promovau ideea ca produsul challengerului (Pepsi) e mai bun decat al celor de pe primul loc (Coca). Ba se tinea unul de nas cand mirosea Coca-Cola in timp ce se parfuma cu Pepsi-Cola, ba au aparut mesaje subversive care faceau din Coca-Cola un foarte bun detergent de buda, etc.. Asa ca cei din Atlanta au reactionat. Dur! Acolo unde produsele erau foarte similare aparea un cumparator care nu mai gasea Coca-cola in magazin si folosea Pepsi ca sa curete buda si concluzia era ca nici macar pentru asta nu era la fel de bun. Sau cum parfumul de Pepsi atragea mustele… si stim toti pe ce se aseaza mustele… 

Ce mai la deal la vale… Pepsi a iesit sifonat rau de tot din aceasta perversa initiativa, iar marketerii au invatat ca trebuie sa promoveze ce are mai bun produsul lor si sa lase mai usor criticatul produselor concurente. Iar daca astazi mai apare vreunul care nu respecta regula… e doar o chestie de timp pana cand o incaseaza.


Ei bine, mai am o pasiune, se numeste Sun Tzu si in a lui “Arta Razboiului” printre alte chestii destepte omul zice ca sa duci doar un razboi la un moment dat, sa nu iti risipesti resursele pe mai multe fronturi pentru ca ti se vor uni inamicii impotriva ta. Unul din cei ce a ratat invatamintele lui Sun Tzu a fost der Fuhrer, care si-a luat-o zdravan pe final. A reusit o mare performanta, sa se bata si cu capitalismul si cu comunismul in acelasi timp. 


Dupa toate exemplele astea, surpriza… cum deschid facebook - ca acolo e terenul preferat de joaca al tuturor celor care se plictisesc, ce descopar - cei de arunca primii cu pietre dau in tot ce prind. Apoi tot ei se supara ca primesc cea mai mare parte din pietre peste gard inapoi.

Am remarcat ca multi dintre ei sunt aparent oameni instruiti si dusi la scoala, dar asta nu ii protejeaza impotriva cate unei lopeti de rahat aruncata inapoi de cate unul care nu are nici multa scoala, nici minte si nici scrupule, dar care are destul timp si mai ales argumente ca sa se apere. Si nici nu il poti condamna pe asta de se apara, ca doar nu o sa stea doar ca sa o incaseze. Plus ca are si argumente “biblice” sau golanesti - omul chiar nu poate accepta ca doar el sa pice de fraier cand si cel ce a pornit lupta e cam in aceeasi oala.


Pentru spectatori e ori un show grotesc ori distractie. Cert este ca de la un anume punct  ajungem sa ii dam dreptate lui Mark Twain care zice ca sa nu starnesti un prost si sa nu te certi cu el, te va aduce la nivelul lui si te va bate cu experienta.


Daca tot l-am exemplificat, am fost “apostat” de baiatul la Tg Ocna, a zis sa nu uit ca cine seamana vant… culege furtuna.  

Eu tot sper ca cine ma citeste sa creada ca despre ceilalti e vorba, ar fi asa un disclaimer - persoanele care citesc prostiile scrise de mine sunt excluse.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu