Economia si efectul pijamalei

Pe langa perioada de carantina a aparut nevoia de home office. In toata lumea oamenii care lucreaza preponderent la birouri incep sa lucreze de acasa. In mare parte sunt oamenii care din punct de vedere financiar isi permit ceva mai mult si care tine la aspectul lor. Si vorbim de gen neutru, egal ca sunt barbati sau femei, sunt cumparatori de haine din branduri premium. Dar ca sa lucrezi de acasa ai nevoie de maxim o pijama indiferent ca e low cost sau premium. Hai o camasa sau o bluza mai rasarita. De pantofi nici nu se mai pune problema, ca daca tot nu ai unde sa ii porti sau sa ii etalezi nici nu mai ai nevoie de ei.

Asa ca desi nu s-a vazut unul din cele mai dure efecte negative a aparut in industria de imbracaminte. Vanzarile s-au prabusit chiar daca toata industria incearca solutii alternative de genul vanzare online de exemplu. Si aici e varful la iceberg. Din industria asta am vazut foarte putina “galagie”. Doar retailerii nemultumiti de chiriile platite pentru magazine in care nu mai putea intra nimeni au ridicat putin vocea. Cert este ca prea putini s-au gandit la apetitul de shopping al oamenilor, care a scazut considerabil. Adica, la ce sa dai o caruta de bani pe haine si pantofi pe care nu le poti arata la nimeni, ca doar lucrezi de acasa. Cu alte cuvinte, lucratul in pijama scade apetitul pentru cumparaturi desi toti au dat vina pe magazinele inchise pentru scaderea vanzarilor.

Si ma repet, asta e doar varful de la iceberg, pentru ca industria asta are in spate o intreaga armata de angajati – de la designeri, la fabrici pline de croitorese si cusatorese, logistica, retail, etc. Asta inseamna ca o suma destul de mare de oameni angajati in toata povestea asta risca sa isi reduca semnificativ veniturile. Consecinta imediata sau mai indepartata va fi o scadere a consumului generat de acesti angajati. O da, multi vor spune ca sunt angajati ieftini si prost platiti de prin locuri obscure si problematice ale lumii. Posibil, ca asa sunt o mare parte din ei, dar la fel de bine sunt si angajatii din zona de design, marketing si vanzari, care sunt destul de bine platiti si aflati in zonele cu putere financiara. Mai sunt si chiriile la magazinele goale, pe care chiriasii nu si le vor mai permite. Piesa dupa piesa ca intr-un imens domino.

Desi foarte alarmanta, scaderea vanzarilor de autoturisme e mai putin lovita in prima faza, pentru ca toti s-au gandit doar la faptul ca oamenii nu mai ajung la magazine. Dar, dupa ce unii din cei ce nu mai au clienti nu isi vor mai permite re-innoirea flotei, vor incepe sa simta si in automotive ce inseamna sa scada business-ul in general. Nu pe o panta la fel de abrupta ca cei din industria hainelor, dar vor avea si ei partea lor de scadere.

O mare parte din oamenii astia preferau sa manance in oras. Isi permiteau si era confortabil. Cei din hoteluri si restaurante, de altfel cei mai vocali in ceea ce priveste efectul izolarii asupra afacerilor lor nici macar nu realizeaza ce ii asteapta. Pentru ca degeaba vor putea tine deschise tarabele daca nu le mai intra nimeni pe usa. Daca nu au inteles ca trebuie sa se reinventeze in primul moment, vor intelege cand numarul clientilor va scadea. Si nu din cauza ca nu pot ei tine usa deschisa, cat din cauza ca cei ce le-ar calca pragul nu vor mai putea sa consume la acelasi nivel. Deja cei ce traiesc din turism o simt zdravan, mai ales ca din afacerea lor sezoniera trebuie sa supravietuiasca si in restul anului.

Dar lasand la o parte turismul sezonier sa ne intoarcem la home office care inseamna less travel. Iar business travel e partea care aduce probabil cei mai multi bani industriei de profil. As spune ca mai multi decat turismul de sezon care cunoaste varfurile de vacanta si in rest someaza. Turismul de business asigura un flux constant de clienti, care acum dispar. Prefera sa se vada online. As spune ca nici macar nu se mai vad. De ceva vreme majoritatea sedintelor online se intampla cu video inchis, doar audio. Asa ca un motiv in plus pentru toti sa ramana in pijama.

Oamenii astia de business mai aveau un obicei bun, se grabeau. Preferau sa zboare. Atat ca acum o fac cel mult in jocuri video. Blocati in fata calculatorului, de multe ori in bucataria casei, langa masina de cafea, pot doar sa le fie dor sa se plimbe cu avionul. Asa ca se zboara mai putin. Si vorbesc iar de acel flux regulat de oameni de business care umpleau probabil peste 50% din capacitatea de transport aerian. Asta inseamna joburi de aeroport care dispar, joburi in industria producatoare in aviatie care dispar… joburi bine platite care dispar… adica alti oameni care isi vor schimba preferintele de consum. Si nici macar nu am pomenit pe dezvoltatorii de real estate de birouri. Multe din ele pustii la ora asta

Asistam cumva la o noua revolutie. Dupa revolutia industriala vine revolutia digitala. Atunci cand a lovit revolutia industriala au venit masinile si au bagat in somaj pe toti artizanii. Acum vine revolutia digitala si baga in somaj pe cei ce folosesc masinile.

Pandemia va trece, la fel si o suma din consecintele ei. Asa cum zicea Darwin, acum este momentul adaptarii. Intrebarea este cine se va reinventa si se va adapta mai repede la noua stare de echilibru. Ce va insemna asta pentru afacerile care sunt puse azi sub semnul intrebarii. Recesiunea va veni si va trece, atat ca nu toti cei ce intra in recesiune ies din ea.

Suntem niste fiinte sociale, o sa ne intoarcem pe strazi, in restaurante, in cluburi, etc. Casetele video nu au ucis cinematograful tocmai pentru ca avem nevoie de socializare. Vom incepe iar sa cumparam haine si sa le etalam. Vom sarbatori sfarsitul pandemiei pe strazi intr-o mare sarbatoare. Atat ca nu stiu cati dintre noi nu vor iesi la petrecere in pijamale sau cu castile pe urechi, aflandu-se in mijlocul vreunei sedinte online.

Cert este ca recesiunea este abia la inceput, iar cei din industiile lovite de digitalizare ar face bine sa se reinventeze repede.

Pe Gratis

Am un prieten care spunea “nu-ti dau pe gratis oricat mi-ai da”… Suna cam aiurea dar daca te gandesti putin, ce e cu adevarat gratis pe lumea asta? Cred ca cea mai mare iluzie pe care o poate induce societatea de astazi este ca sa dea ceva gratis.

Sa luam gratuitatile. Ofertele promotionale si mostrele. Le primim gratis. Dar in momentul in care cineva cumpara produsul incepe sa plateasca pentru ele. Asta daca nu au platit deja toata campania de marketing cei care au cumparat alte produse de la cei ce dau pe gratis. Asadar ce pare gratis este sau va fi platit de cineva. Se intampla o chestie ciudata cu aceste lucruri primite gratis, afara de faptul ca ele nu sunt picate gratis din cer, descoperim ca o proportie foarte mare din ele se regasesc apoi in cosul de gunoi. Pe de-o parte pentru ca sunt spam – adica cei ce le primesc ori le cunosc si nu le vor, ori nu sunt pur si simplu curiosi de ele. Foarte putini le apreciaza, dar pentru ca pentru cei le primesc nu realizeaza ca platesc de fapt pentru pentru ele ajung peste tot.

Ca sa ma explic cum e aprecierea unui lucru. Am un exemplu in familie, cand junioara familiei a primit un ipad, cred ca pe la patru ani. Isi dorise mult jucaria si a primit-o facand ce stia ea mai bine – a spus bunicilor ce vrea de ziua ei si bunicii s-au executat. Peste doua zile ipadul era scapat pe scari si monitorul facut praf… Plansete, bocete si evident “vreau un ipad nou”. Sorry baby, nu se poate, nu avem bani, abia anul viitor de ziua ta. Daca vrei mai repede poti din banii tai. Si cum sa castig banii? Ei bine, deja pot fi acuzat de exploatarea bietului minor. A muncit tanara din greu la fabricat martisoare, din anul ala am dat la greu martisoare facute de ea, la fel cu felicitarile de Paste, a inceput sa ajute cu muncile prin casa, etc… si-a deschis si un mic magazin, oricine venea in casa era invitat sa cumpere ceva din artizanatul facut de ea. Banii se adunau greu, foarte greu… In fine, in cele din urma s-a strans suma si a avut un nou Ipad. Nu cred ca trebuie sa povestesc cat de diferita era atentia pentru aceasta noua jucarie. Care nu mai pica din cer ci era muncita!

As merge mai departe la o comparatie cu trainingurile de corporatie. Sunt platite de firma si angajatii le primesc “gratis” sub o forma de dezvoltare personala. Firma palteste pentru ele, din buget, din banii tuturor, dar asta nu inseamna ca angajatul percepe acel cost cumva. Am o diploma de trainer si prestez din cand in cand. Cand am facut cursul de trainer se punea mare accent pe stimularea atentiei elevilor. Mi-am dat seama repede de ce. Cand vin la training ii vezi imediat. Unii ar fi oriunde in alta parte si nu inteleg de ce li se pierde o zi din viata cu prostia de training/scoala, pentru ca ei oricum stiu deja. Altii profita de “ziua libera” garnisita cu fursecuri, cafea, haleala pe gratis, etc. Mai sunt si cei care tin mortis sa impresioneze pe trainer cu abilitatile si cunostintele lor, ca deh… trainerul ala sigur da feedback la seful care i-a trimis la training si ar fi bine sa spuna ceva de bine. As zice ca maxim unul sau doi pleaca cu ceva lectii invatate de la training. Sunt cei ce vor sa investeasca in ei. Atat! Restul trateaza ziua de training asa cum sunt invatati, e ceva gratis, iar gratis nu are valoare. Acum ma intreb daca i-ar pune cineva sa aleaga intre costul trainingului si ziua aia de scoala daca s-ar mai tine vreun training. Ca parca vad ca cei mai multi ar alege banii.

Din pacate cam asta se intampla astazi cu tot sistemul de invatamant. E gratis, studentii au perceptia ca daca e gratis ar fi bine sa fie si usor. Daca profesorii aia mai vor sa aibe catedra, atunci sa fie draguti cu studentii, sa le dea note si diplome, pentru ca altfel raman fara obiectul jobului.

Am ajuns o societate care vrea sa dea egalitate de sanse dar nu face altceva decat sa ii adoarma pe toti, asta pentru ca a devenit greu sa faci diferenta intre cei ce invata si cei care doar se prezinta la scoala. Atat de departe s-a ajuns cu “egalitatea” incat in fiecare zi o asa zisa minoritate se simte ofensata daca nu primeste nota mare, loc in fata la tribuna, etc.

In toata povestea asta cu egalitatea de sanse nu mai trebuie sa inveti si sa rezolvi problemele ca sa poti avansa sau ca sa poti fi recunoscut. Acum trebuie ca individul sa aibe grija sa se incadreze intr-un grup care merita egalitate. Sa fie mai egal decat ceilalti. Daca nu este suficient de inteligent sau de harnic la studii incepe sa faca valuri pentru ca cei din comunitatea la care a aderat sunt sau se simt nedreptatiti. Cel care este destul de ambitios si de galagios va ajunge sa ii conduca pe ceilalti. Pentru ca ii lipsesc anumite cunostinte ii va fi greu sa evalueze performantele celor pe care ii conduce si foarte probabil ii evalua pe aceleasi criterii pe care si el ca individ s-a catarat pe craca de sus.

Practic, costurile din sistem s-au redistribuit de asa fel incat toti sa poata beneficia de ceva, dar nu se cere nimanui ceva la schimb. Toti au drepturi dar nu are nimeni responsabilitati. Asa am ajuns sa nu mai conteze cat de multa scoala si cat de mult a muncit un medic diploma care ii da dreptul sa practice. Nu mai vorbim despre inginerii care fac cercetare avansata in domeniul comunicatiilor. Vorbesc aici de cele doua tagme de conspirationisti care au pus 5G in Covid de ne-au lasat masca. Pe de-o parte e cam greu pentru masa mare a celor ce au trecut prin scoala ca trenul prin gara sa accepte ca printre ei au fost si din cei care au invatat, care au ajuns sa merite diplomele si care chiar practica ceea ce au invatat la scoala . Ei vad ca sistemul de diplome e praf, ca doar si ei au diploma, mai vad si ca e plin de titluri obtinute prin frauda (copiat, plagiat, mita, etc). Si atunci cum ii deosebesti pe unii de altii? Cum deosebesti pe cel ce face cercetare avansata pe bune, care pierde ore intregi in laboratoare de cel care vinde gogosi pe internet si ne explica cum ii piuie covidu’n cap de la emitatorul de G-uri aflat in masca, prin antena de metal de pe nas. Pai nu e mai la indemana sa legi un fir rosu de deochi la masca si sa alungi microsoftu’ din tine?

Asa am ajuns ca societatea de azi sa accepte mai repede sa fie prostita decat sa caute adevarul, la fel cum am ajuns sa ne complacem toti intr-o ciorba imensa numita mediocratie. Cei care incearca sa iasa din rand si sa faca ceva vor sfarsi prin a ofensa pe cineva din marea masa de legume si vor plati pentru asta. Pentru a contrabalansa pe cei care se trezesc sa fie deasupra mediei vor fi ridicati prostii, pentru ca da, merita si ei egalitate, asa ca ajungem sa ii punem pe piedestal si sa ne inchinam lor, in final vom obtine media perfecta. Referitor la mediile calculate in statistica, Grigore Moisil a remarcat: “Daca pui o fesa pe o plita incinsa si o fesa pe un bloc de gheatza, media e buna, dar, in realitate, e vai de fundul tau!”

Din nefericire pentru mediocratie, totul se termina atunci cand se termina atunci cand prostii ridicati la rang de destepti incep sa decida si o data cu asta se termina si banii pentru bunastarea generala. Iar cand se termina banii… o sa decoperim cam cat costa pe gratis. Oricat am da...

Scrabble

Un joc fain si foarte interesant, tragi niste piese cu litere si formezi cuvinte pe o tabla. Apoi socotesti puncte, pentru ca fiecare litera e asociata unui punctaj iar pe tabla ai niste patratele colorate care multiplica punctajul pentru litere, respectiv pentru cuvinte. Are o regula jocula asta, cuvantul pe care il pui pe tabla trebuie sa fie in DEX (dictionarul explicativ al limbii pe care o folosesti la joc). Ei bine, cu ani in urma prostia aia de veioza nu era in dictionar. Cu V si Z de punctaj mare, prinsesem si ceva triplare pe cuvant, eram campion, pana cand s-a gasit o alta jucatoare sa comenteze ca DEX. Asa am aflat ca nu e. Intre timp au bagat-o.

Asa ca daca jucati astazi scrabble aveti mare grija. E posibil sa nu gasiti termo scanare. Sau thermoscanare. Sau termometrizare. Nu am verificat ca sunt prea lungi cuvintele ca sa fie usor de pus pe tabla. In schimb m-ar fi interesat izoleta. Incepe cu i, deci sanse mari sa ai un cuvant care se termina in i pe o latura de tabla, prinzi usor o dublare de cuvant si z ala e de vreo 10 puncte. Cred ca o sa le ia ceva la lingvisti pana sa bage izoleta in dictionar. Vorbesc de Dex ala pe bune, acceptat si revizuit de Academie nu de site-urile de pe online.

Asa ca daca va bucurati ca v-ati putea pozitiva scorul cu izoleta am o veste trista, trebuie sa il negativati la loc. Asta ca sa nu va carantineze ceilalti jucatori care nu folosesc barbarisme din astea.

Acum mai am niste dubii legate de cipare sau microcipare. Trecand peste faptul ca nu mi-e clar daca ciparea asta e legata de vaccinare sau are alt rol. Vaccinarea insa ne aduce cuvinte noi castigatoare. Indirect as spune - ca cei ce se opun vaccinarii au primit denumirea de antivaxxers. Nu stiu inca daca sunt doi de x in joc dar va dati seama ce scor! Asta daca reusesc sa supravietuiasca marcarii izotopice. Izotopul este in dictionar si are puncte multe. Desi e cam ignorat zilele astea a facut furori pe vremea cand a condus rascoala de la Cernobal.

Dar ca sa poti face scorul, ma repet, trebuie ca cineva sa bage cuvintele astea in dictionarul ala. Ori asta implica o alta problema. Ganditi-va putin ce chin e acum la Bac sa vorbesti de madam Lipan sau vreun cetatean turmentat al lui Caragiale. Pai daca vin cuvintele astea peste bietii copilasi care urmeaza sa dea examen in anii ce vin ce se fac saracii? Acum abia reusesc sa treaca dar daca vor trebui sa scrie un eseu despre Covid19 si efectele adverse asupra limbii romane?

Asa ca m-am razgandit! Scrabble este o prostie de joc cu efecte adverse asupra celor din jur. Acum ma gandesc serios sa recomand distantarea sociala fata de aceasta belea cu efecte lingvistice negative.

Deja ma uit cu groaza si cu soc cum expertii care nu au luat inca Bacul ne ajuta sa scapam de efectele nocive ale miroundelor generate de teoria 5G. Ei au descoperit si ca tulpinile de Covid devin mutante in combinatia cu undele electromagnetice, astfel incat incep sa tulpinizeze in forme diferite. Care cum are noroc poate sa acceseze o forma mai usoara, sa zicem o tulpinita de virus si ramane asimptomatic sau la ghinion un tulpinoi mai zdravan care sa il trimita la pompe. La pompele funebre.

Din fericire avem sanse sa scapam. Sunt la fel de multi din cei care rezolva problema folosind Teorema lui BauBau. Pentru cei care au uitat-o, s-a invatat cam pe vremea gradinitei. Cand te trezeai noaptea speriat de vreun zmeu din vreo carte de povesti era destul sa tragi plapuma peste cap si monstruletul disparea. Teoria functioneaza si azi foarte bine. Nu ai chef de Covid e simplu, tragi plapuma peste cap si le spui la toti ca nu exista. Cu cat crezi mai tare in chestia asta cu atat mai repede dispare virusul. Dar teorema are efect doar pentru agnosticii ce sprijina materialismul dialectic. Asa cum spunea filozoful tigan, ce e E ce nu e, nu E. Adica daca nu se vede nu E. Nu prea imi explic antagonismul din credinta lor, ca nici undele electromagnetice nu se vad, dar pe alea le cred. Probabil ca au combinat asta cu teoria fizicianului beat care explica simplu ca dupa cum vedeti nu se vede nimic, dar de ce nu se vede o sa vedeti voi. In fine, ramane ca stiinta moderna are niste principii solide si foarte flexibile. Daca nu iei Bacul poti sa candidezi pentru o diploma de Doctoratea sans bacalaurea in teorii alternative. Ce iti convine ramane si se promoveaza, pentru ce nu iti convine folosesti Teorema lui BauBau si gata. Problema se rezolva.

Si sa nu uit, feriti-va de scrabble. E periculos, ca daca te pune Michiduta sa citesti Dex-ul e posibil sa ti se retraga diploma de sans bacalaurea… si e grav. Incepi sa nu mai crezi nici toate prostiile care apar pe internet si vei trai o viata terna si plictisita, lipsita de tot acest suspans al zilelor noastre.

Ce basca mea, ce masca mea…

Zilele astea am vazut o poza cu un tip care inota in piscina cu masca de unica folosinta pe gura. Ma rog, optiunea lui. Cred ca afara de el nu prea mai intelege nimeni la ce naiba ii foloseste. Si m-a facut sa ma uit mai atent la conflictul iscat pe retelele de socializare (si nu doar acolo) apropos de purtatul mastii.

O chestie simpla – la procedura zice ca sa purtam masca in spatii inchise, acolo unde nu se poate asigura o distanta minima fata de cei din jur pe care am putea sa ii infectam sau de la care ne-am putea infecta cu orice micro-organism nu doar corona virus. Cat timp functioneaza bunul simt si instinctul de conservare reiese ca masca nu este neaparat o problema. Eh.. dar daca vrei sa fii un Gicuta contra si sa arati ca tu esti mai cu motulet atunci da, masca devine o mare belea.

Pe de-o parte e subiect de mistocareala pentru cei ce tin masca pe fata in timp ce merg cu masina. Da, greu de inteles de ce le-ar trebui masca in masina proprie sau acasa. O fi el spatiu inchis dar acolo vorbim de un cerc inchis pe care il imparti in general cam aceleasi persoane. Nu prea are cum sa fie eficienta purtarea de masca, pentru ca inevitabil, respectivii se vor ciocni intr-un fel sau altul unii de altii, mai ales daca sunt din aceeasi familie. Evident ca nu e aceeasi poveste daca te afli intr-un taxi, unde deja imparti aerul (si cam tot ce pluteste in suspensie in aerul ala) cu altii pe care nu ii cunosti.

Acelasi subiect devine iritant pentru cei ce trebuie sa poarte masca la job. Da, lucreaza un numar de ore cu masca pe figura. Sigur e nasol sa poarte masca, dar la fel de nasol e si faptul ca inevitabil interactioneaza cu o multime de colegi, care la randul lor interactioneaza cu familiile lor, prietenii, etc. Nu trebuie sa fii specialist in multimi sau mare matematician ca sa realizezi ca riscul de a veni in contact cu cineva care poate “imparti” bunatate de covid in comunitate e destul de mare. Si ca o data ce ai luat vei deveni darnic cu toti din jur. Inclusiv cu cei la care tii. Mai ales ca nu o sa porti masca in apropierea lor. Mai mult, o mai dai si cu pupaturi ca sa fii sigur ca daca ai, dai.

Oh, da! exista multe exemple proaste, cu medici care poarta masca aiurea. Si mai multe exemple proaste cu politicieni care nu o poarta deloc sau o poarta si mai aiurea. Spuneam intr-o alta postare ca principiul de baza care aduce pe cineva la masa negocierii tine de cat de mult este afectat. Oricarei persoane care nu a suferit sau care nu are in familie si prieteni pe cineva afectat de problema asta ii va fi greu sa creada ca exista o problema reala. Faptul ca in tara noastra s-au luat niste masuri rapide si au limitat oarecum raspandirea la inceput a generat tocmai asta. Oamenii nu au fost asa de mult afectati de pandemie si au inceput sa se indoiasca de ea. Degeaba vin medicii de la infectioase sau de la terapie intensiva sa predice riscul, incep sa fie luati la bascalie. Iar intr-o tara in care scaunul politic este asociat cu coruptia, va fi si mai greu sa convingi pe cineva ca e pandemie si nu o mare afacere. Ca deh, exista zicerea aia “cel ce seamana panica este acelasi cu cel care vinde solutia”.

Asa ca revenind la discutia despre negociere, stau acum si ma intreb ce sfaturi ar fi dat Machiavelli? Cat de cinic ar fi sunat sa lase pandemia la liber de la inceput. In loc sa ne plangem ca nu ne lasa guvernul sa calatorim sa ne plangem ca nu suntem primiti de ceilalti care au bagat carantina (tot nu calatoream dar aveam pe cine da vina). In loc sa faca toti petitii impotriva pensiilor speciale, din ceva cazuri de invincibili sa se reduca bugetul de la sine – nu de alta dar beneficiarii de pensii se cam incadreaza in categoria de risc la pandemie. Probabil ca bugetul de pensii si asigurari sociale ar fi avut de castigat oricum si de pe urma celor aflati in diferite forme de asistenta sociala loviti de covid. Si ma opresc aici cu comentariile cinice, la cele mai evidente efecte…

As zice ca economia nu ar fi functionat nici daca era lasata la liber. Pe international nu ar fi mers mai bine decat merge pentru ca oricum nu aveam cu cine sa facem business (ceilalti fiind in carantina). Pe intern nu vreau sa ma gandesc la cum s-ar fi bucurat ziaristii sa anunte cazurile de covid in restaurante, cafenele, frizerii, etc.. care s-ar fi golit de frica si nu de restrictii.

Pentru ca daca e sa fie ceva de care tinem cont, ei bine e frica. Asa ca ce basca mea se chinuie astia sa ne salveze, sa ne puna botnita, sa o dea la invartit cu sistemul medical, sa se alinieze trendului internationala si sa ne protejeze. Nu iese! Pentru ca noua ne e frica azi de ala care poate sa fure mai mult decat credem noi ca e decent (suntem deja de acord ca de aia e pe “fonctie” ca sa fure). Si frica asta e mai mare decat aia de moarte. Altfel nu pot sa imi explic faza cu familia aia care a desigilat sicriul ca sa vada daca mortul a murit intradevar de covid sau de cancer. Stresul lor era ca mortul, cu anume faza de cancer a fost in fals depistat pozitiv cu covid  ca sa ia nu stiu cine ceva bani pe declaratiile covidoase. Bun, si acum? Au deschis sicriul si? Au intrebat mortul? Au incercat sa faca cunostiinta cu Covidul? Oare cum au ajuns ei la vreo concluzie? Sunt tare curios cum au depistat ei din inspectia vizuala daca a fost covid sau cancer? Mai stii, poate a fost 5G, sau vreun vaccin care sa reduca din populatie.

Fiind vorba de o familie din zona de risc al politicului corect si rasist, acum in plina sesiune de picat Bacalaureatul ma intreb daca in loc sa le dea nume la copii in genul Brusc Vilis sau VanDamu ar putea sa ii numeasca Doktoratu sau Academicu si astfel sa eludeze sistemul de invatamant si sa ne umple de doctori s oameni de stiinta! Rezolvam toate problemele, nu ai chef de masca, te duci la Fane Tamaduitorul A toate Vindecatorul, ii dai o sutica si te absolva de masca si da si garantie. Cine are ghinion si moare de virus, se duce dupa aia si cere banii inapoi, promite sa ramburseze 200% la toti cei decedati cu conditia sa vina in nume personal. Nu am verificat, dar e posibil sa fie nevoie de cerere in original, semnata olograf, in dosar cu sina, depusa online cu mana la cabinetul expertului. Va rambursa dublu suma in 30 de zile de la solutionarea dosarului. Asa ca mortul mai trebuie sa faca un drum si ia dublu. Amin!

Si acum hai sa vedem, care n-aveti basca? Pardon, masca!