Pe Gratis

Am un prieten care spunea “nu-ti dau pe gratis oricat mi-ai da”… Suna cam aiurea dar daca te gandesti putin, ce e cu adevarat gratis pe lumea asta? Cred ca cea mai mare iluzie pe care o poate induce societatea de astazi este ca sa dea ceva gratis.

Sa luam gratuitatile. Ofertele promotionale si mostrele. Le primim gratis. Dar in momentul in care cineva cumpara produsul incepe sa plateasca pentru ele. Asta daca nu au platit deja toata campania de marketing cei care au cumparat alte produse de la cei ce dau pe gratis. Asadar ce pare gratis este sau va fi platit de cineva. Se intampla o chestie ciudata cu aceste lucruri primite gratis, afara de faptul ca ele nu sunt picate gratis din cer, descoperim ca o proportie foarte mare din ele se regasesc apoi in cosul de gunoi. Pe de-o parte pentru ca sunt spam – adica cei ce le primesc ori le cunosc si nu le vor, ori nu sunt pur si simplu curiosi de ele. Foarte putini le apreciaza, dar pentru ca pentru cei le primesc nu realizeaza ca platesc de fapt pentru pentru ele ajung peste tot.

Ca sa ma explic cum e aprecierea unui lucru. Am un exemplu in familie, cand junioara familiei a primit un ipad, cred ca pe la patru ani. Isi dorise mult jucaria si a primit-o facand ce stia ea mai bine – a spus bunicilor ce vrea de ziua ei si bunicii s-au executat. Peste doua zile ipadul era scapat pe scari si monitorul facut praf… Plansete, bocete si evident “vreau un ipad nou”. Sorry baby, nu se poate, nu avem bani, abia anul viitor de ziua ta. Daca vrei mai repede poti din banii tai. Si cum sa castig banii? Ei bine, deja pot fi acuzat de exploatarea bietului minor. A muncit tanara din greu la fabricat martisoare, din anul ala am dat la greu martisoare facute de ea, la fel cu felicitarile de Paste, a inceput sa ajute cu muncile prin casa, etc… si-a deschis si un mic magazin, oricine venea in casa era invitat sa cumpere ceva din artizanatul facut de ea. Banii se adunau greu, foarte greu… In fine, in cele din urma s-a strans suma si a avut un nou Ipad. Nu cred ca trebuie sa povestesc cat de diferita era atentia pentru aceasta noua jucarie. Care nu mai pica din cer ci era muncita!

As merge mai departe la o comparatie cu trainingurile de corporatie. Sunt platite de firma si angajatii le primesc “gratis” sub o forma de dezvoltare personala. Firma palteste pentru ele, din buget, din banii tuturor, dar asta nu inseamna ca angajatul percepe acel cost cumva. Am o diploma de trainer si prestez din cand in cand. Cand am facut cursul de trainer se punea mare accent pe stimularea atentiei elevilor. Mi-am dat seama repede de ce. Cand vin la training ii vezi imediat. Unii ar fi oriunde in alta parte si nu inteleg de ce li se pierde o zi din viata cu prostia de training/scoala, pentru ca ei oricum stiu deja. Altii profita de “ziua libera” garnisita cu fursecuri, cafea, haleala pe gratis, etc. Mai sunt si cei care tin mortis sa impresioneze pe trainer cu abilitatile si cunostintele lor, ca deh… trainerul ala sigur da feedback la seful care i-a trimis la training si ar fi bine sa spuna ceva de bine. As zice ca maxim unul sau doi pleaca cu ceva lectii invatate de la training. Sunt cei ce vor sa investeasca in ei. Atat! Restul trateaza ziua de training asa cum sunt invatati, e ceva gratis, iar gratis nu are valoare. Acum ma intreb daca i-ar pune cineva sa aleaga intre costul trainingului si ziua aia de scoala daca s-ar mai tine vreun training. Ca parca vad ca cei mai multi ar alege banii.

Din pacate cam asta se intampla astazi cu tot sistemul de invatamant. E gratis, studentii au perceptia ca daca e gratis ar fi bine sa fie si usor. Daca profesorii aia mai vor sa aibe catedra, atunci sa fie draguti cu studentii, sa le dea note si diplome, pentru ca altfel raman fara obiectul jobului.

Am ajuns o societate care vrea sa dea egalitate de sanse dar nu face altceva decat sa ii adoarma pe toti, asta pentru ca a devenit greu sa faci diferenta intre cei ce invata si cei care doar se prezinta la scoala. Atat de departe s-a ajuns cu “egalitatea” incat in fiecare zi o asa zisa minoritate se simte ofensata daca nu primeste nota mare, loc in fata la tribuna, etc.

In toata povestea asta cu egalitatea de sanse nu mai trebuie sa inveti si sa rezolvi problemele ca sa poti avansa sau ca sa poti fi recunoscut. Acum trebuie ca individul sa aibe grija sa se incadreze intr-un grup care merita egalitate. Sa fie mai egal decat ceilalti. Daca nu este suficient de inteligent sau de harnic la studii incepe sa faca valuri pentru ca cei din comunitatea la care a aderat sunt sau se simt nedreptatiti. Cel care este destul de ambitios si de galagios va ajunge sa ii conduca pe ceilalti. Pentru ca ii lipsesc anumite cunostinte ii va fi greu sa evalueze performantele celor pe care ii conduce si foarte probabil ii evalua pe aceleasi criterii pe care si el ca individ s-a catarat pe craca de sus.

Practic, costurile din sistem s-au redistribuit de asa fel incat toti sa poata beneficia de ceva, dar nu se cere nimanui ceva la schimb. Toti au drepturi dar nu are nimeni responsabilitati. Asa am ajuns sa nu mai conteze cat de multa scoala si cat de mult a muncit un medic diploma care ii da dreptul sa practice. Nu mai vorbim despre inginerii care fac cercetare avansata in domeniul comunicatiilor. Vorbesc aici de cele doua tagme de conspirationisti care au pus 5G in Covid de ne-au lasat masca. Pe de-o parte e cam greu pentru masa mare a celor ce au trecut prin scoala ca trenul prin gara sa accepte ca printre ei au fost si din cei care au invatat, care au ajuns sa merite diplomele si care chiar practica ceea ce au invatat la scoala . Ei vad ca sistemul de diplome e praf, ca doar si ei au diploma, mai vad si ca e plin de titluri obtinute prin frauda (copiat, plagiat, mita, etc). Si atunci cum ii deosebesti pe unii de altii? Cum deosebesti pe cel ce face cercetare avansata pe bune, care pierde ore intregi in laboratoare de cel care vinde gogosi pe internet si ne explica cum ii piuie covidu’n cap de la emitatorul de G-uri aflat in masca, prin antena de metal de pe nas. Pai nu e mai la indemana sa legi un fir rosu de deochi la masca si sa alungi microsoftu’ din tine?

Asa am ajuns ca societatea de azi sa accepte mai repede sa fie prostita decat sa caute adevarul, la fel cum am ajuns sa ne complacem toti intr-o ciorba imensa numita mediocratie. Cei care incearca sa iasa din rand si sa faca ceva vor sfarsi prin a ofensa pe cineva din marea masa de legume si vor plati pentru asta. Pentru a contrabalansa pe cei care se trezesc sa fie deasupra mediei vor fi ridicati prostii, pentru ca da, merita si ei egalitate, asa ca ajungem sa ii punem pe piedestal si sa ne inchinam lor, in final vom obtine media perfecta. Referitor la mediile calculate in statistica, Grigore Moisil a remarcat: “Daca pui o fesa pe o plita incinsa si o fesa pe un bloc de gheatza, media e buna, dar, in realitate, e vai de fundul tau!”

Din nefericire pentru mediocratie, totul se termina atunci cand se termina atunci cand prostii ridicati la rang de destepti incep sa decida si o data cu asta se termina si banii pentru bunastarea generala. Iar cand se termina banii… o sa decoperim cam cat costa pe gratis. Oricat am da...