Cifre...

Mi-am dat cu parerea despre statistica si am ajuns la concluzia ca am devenit un neinteles. Am avut un sentiment ciudat. 

Mi-au zburat gandurile in urma, la generatia bunicilor mei, care nu a avut parte de foarte multa scoala. Pentru generatia lor liceul era deja o performanta iar facultatea era doar pentru savanti. Ei bine, chiar si asa era greu sa ii bati la aritmetica simpla. Chiar si analfabetii din sat stiau sa numere si sa socoteasca. 

Si in felul lor stiau sa calculeze niste procente fara greseala. Hai sa vad vreun bombardier din ziua de azi, cu bac luat la limita cum incearca sa fenteze pe unul din batrani. 

Sa luam de pilda cazanul de tuica de zece vedre. Incearca sa convingi pe unul din generatia bunicilor ca sunt de ajuns prunele dintr-o putina de opt!  Aveau o putere de estimare incredibila care bate orice senzor, astfel incat doar daca aruncau o privire cazanului si deja puteau sa spuna cam cat trebuie sa pui in el.

 

La fel faceau si cu porumbul, cartofii, merele si cam orice produceau sau aveau ei trebuinta in gospodarie. Pentru ei aritmetica simpla se invata la fara frecventa si nu ii putea prosti nimeni nici la socoteli, nici cand era vorba sa estimeze ceva. Chiar si prostul satului era in stare sa numere cate vaci are in ciurda si o facea de zeci de ori pe zi. Iar in regula de trei simpla erau cu masteratul la zi.

Comparand cu generatiile de astazi cand mai toata lumea a trecut printr-un bacalaureat e ciudat ca dupa ce fac oamenii atata scoala, invata matematica mult mai complicata decat cea din batatura batraneasca dar nu le ajuta cu nimic atunci cand ar trebui sa se dea un pas in spate si sa faca niste socoteli simple.

Am vazut pe facebook o cearta intre doi indivizi, unul cu freza misto, ceva masina sport in poza de profil si un caine agresiv. Celalalt avea o poza cu muschi dar fara sa isi arate fata, posibil vreun tocilar care se ascunde in spatele vreunui avatar. Cei doi se certau pe cifrele pandemiei. Frezatul avea o problema cu teoria conspirationista, tocilarul ii explica matematic cum se poate la un R0 (numar de reproducere) de 1.1 sa ajungi de la 15 la 1100 in 45 de zile. Am refacut calculul si da, raspunsul precis este 1093. 

Ei bine, in toata discutia, frezatul, cel care credea in emotii, il acuza pe cel care socotea practic si pragmatic ca este postac si ca ia bani ca sa sperie lumea. 

Nu stiu ce scoala au cei doi ca nu m-am apucat sa fac chiar in halul ala pe detectivul, am fost curios doar de partea principiala a fenomenului. 

O chestie interesanta pe care am desprins-o citind pe Dan Goleman, este ca daca vrei sa te imbogatesti sau sa urci pe scara sociala nu trebuie sa te chinui sa faci ordine in emotiile oamenilor sau sa le explici ca realitatea sta putin altfel pentru ca ai toate sansele sa iei si bataie. Calea corecta este cea a inteligentei emotionale sau sociale. Iei trendul turmei si te faci pastor. La primele semne ca ceva nu e in regula turma trece mai intai prin negare - le va fi greu sa accepte ca s-au fraierit iarasi, apoi prin speranta - las ca poate totusi nu e chiar, ei spera ca lucrurile se vor indrepta. In felul asta, ciobanul are timp sa gaseasca un alt fraier pe care sa il faca vinovat si pe care sa il arate cu degetul atunci cand se va ajunge la dezamagire si frustrare. Daca e destul de bun in manipulare. Altfel, va fi schimbat cu altul.

Descopar ca se naste o noua religie, cea a manipularii maselor, care se foloseste tot de crede si nu cerceta.

Cine incearca sa puna logica si practicalitate in lucruri va fi maturat de hoarda celor convinsi de vreo idee. In general hoarda va prefera scurtatura. E destul sa creada ca se va imbogati sau ca va trai mult daca isi cumpara loc in biserica. Pai e mult mai simplu decat sa muncesti sau sa faci sport si sa te stradui sa traiesti sanatos, nu?

Intr-un fel sau altul as denumi asta fenomenul Cassandra. Pentru cine nu stie, Cassandra era fiica regelui Priam din Troia. Avea darul profetiei, dar din ceva conflict cu zeii era blestemata sa nu fie crezuta. Asa ca desi Cassandra i-a avertizat pe cei din cetate, pentru ca dadea vesti proaste nu doar ca au ignorat-o dar erau pregatiti sa ii ia si gatul! Le strica zenul si wellbeing-ul cu prostiile ei.

La fel si azi, cum incearca vreunul sa zica “aveti bai grija ca e groasa” se trezeste luat la injuraturi si cu capul spart pentru ca da vesti proaste. Drept e ca la capitolul comunicare suntem tot cam prin aceeasi vreme cu Razboiul Troiei.

Revenind la cifre imi dau seama cat de greu sunt de perceput pentru publicul larg. Adica ce e aia mah 10 infectati la mie? Mai nimic!  Si mai fac si forme usoare. 

Asa e, atat ca 10 la mie inseamna 100 la 10000, un catun mic intr-o comuna foarte mare.

Sa incerc altfel, daca doar 1 la mie ajunge la terapie intensiva, inseamna ca la 10000 de locuitori ai nevoie de 10 paturi. 

Aici este de fapt problema.  Pentru ca nimeni nu a explicat hoardei - dragilor, saloanele de terapie intensiva au fost dimensionate in functie de necesarul si de numarul de cazuri cu care ne-am confruntat in trecut. Apoi am dublat cifra asta. O doamna doctor spunea la televizor ceva de genul avem 16 paturi si rar am ajuns sa folosim 8 din ele in ultimii 5-10 ani. Adica erau destule pana sa dea covidu.

Toti urla ca de ce nu sunt mai multe. Pai si care ar fi fost justificarea in fata DNA daca ar fi dublat cineva numarul de paturi de terapie intensiva in noiembrie 2019 cand mai mult de jumatate din ele stateau goale?

Ca dupa februarie 2020 a inceput toata lumea sa ceara asa ceva, nu se mai gasesc, s-au scumpit pentru ca au devenit marfa ceruta, etc… e deja alta poveste. 

Intre timp sunt mai multe dar poporul din cetate si-a pierdut rabdarea. Cum ziceau romanii da-le paine si circ. Ei bine incepe sa se cam termine painea si acum se exagereaza cu circul.

Daca ma gandesc la povestea despre Cutia Pandorei, care spune ca speranta a ramas in cutie, ma gandesc sa le dau dreptate celor care cred sincer si naiv ca Romania este pamantul ales de zei. Atat ca as zice ca Romania este de fapt cutia aia din poveste. Pentru ca nimeni nu traieste cu mai multa speranta ca romanii.

Daca le spui ca doar 1 la mie face forme grave, toti vor spera ca ala cu ghinion, amaratul sa nu fie el. Daca trece suficient timp de la anunt, vor renunta la reguli si la protectie pentru ca e clar ca ala 1 a fost identificat si gata, nu va mai fi si al doilea. E de neconceput sa fie 3 din mia noastra si alte trei mii sa nu aibe probleme. La fel cum e de neconceput ca dupa o vreme sa fie 2 la mie. Ce naiba, ne bazam pe acel 1 la mie, dar na… nici 2 nu este chiar asa de mare, nu?

Noi facem asa la orice. Ai nostri nu calca regulile cu speranta ca nu vor fi prinsi, pentru aia se rezolva cu un telefon, o suma, ceva acolo. Ai nostri cand calca regulie au o convingere ciudata ca nimic rau nu se poate intampla. Pentru bombardierii nostri sa tragi o remorca de zece tone cu un cablu dimensionat pentru doua e ceva normal. Stiu ei ca merge. Daca se rupe cablul vor fi socati! Prima reactie e ca i-a mintit ala de a vandut cablu, ca doar era cablu din Germania, de ala bun. Ce daca scrie pe el doua tone? Pai si cat poate sa aibe remorca?

Dar cine se mai incurca astazi cu niste cifre? Pai ce suntem telefoniste? Alea lucrau cu cifre, dadeau telefoane…

Astea sunt de vina! Telefoanele! Au toate calculatoare. Batranii se chinuiau sa socoteasca, asa intelegeau cifrele. Generatia de astazi scoate repede telefonul, face socotelile pe calculatorul din telefon si gata. Nu reusesc sa calculeze nici TVA-ul, sau din cei ce o fac nici macar nu inteleg de ce asa si nu invers. 

Le dau naibii de cifre, imi caut repede o poveste si ma apuc sa intind mana… poate ma lipesc de vreo turma…