gogosi

Pe drumul catre birou am auzit la stiri cum cei de la protectia consumatorului au descoperit intr-un cabinet medical seringi si medicamente expirate. Stirea era cu atat mai insemnata si mai incitanta pentru ca era vorba de un cabinet in care se faceau vaccinuri anti-covid.

Si m-a facut sa ma gandesc ca ceva nu e in regula cu stirea asta. Sau ca modul in care a fost livrata nu era chiar cel mai potrivit. Chestia e ca cei de la protectia consumatorului au livrat stirea ca sa se laude cu realizarea lor.  Cred ca cei de la comunicare au vrut sa se auda ceva de genul “uite bah ce treaba buna facem, va protejam, ii gasim pe cei rai si le dam na'na la fundulet ca sa va protejam pe voi, pe consumatori”.

Dar asa cum le place la britanici sa spuna “it’s not the word you say but the music you play” in modul in care a fost livrata stirea as spune ca marea masa a celor care ascultau au auzit ceva de genul “bai nene, e groasa asta cu vaccinarea, dupa ce ca vaccinurile alea nici nu sunt ok, uite ne mai dau si cu seringi expirate, ne trateaza cu medicamente expirate! Murim dracului de tot!”

Chestia e ca si comunicarea tine de negociere, pentru ca in negociere conteaza enorm de mult si increderea. Practic, brandingul asta vinde – incredere. Incredere construita peste ani, care da convingerea clientului ca produsul e solid, isi face treaba, isi merita banii.  Vorba aia, nu bate, nu troncane...

Si cel mai usor lucru de daramat este… ei bine chiar increderea. Ia sa luam povestea vaccinurilor impotriva covid. Au asociat unii anume probleme cu un vaccin… gata, s-a dus increderea in el, lumea a inceput efectiv sa fuga de acel vaccin. Nu a mai stat nimeni sa verifice statistici sau corelatii. Cu toate ca in tara din care venea acel vaccin l-au folosit pe zeci de milioane si s-a dovedit eficace. Si mai rezonabil din punct de vedere al costurilor. Nu mai conteaza – dupa ce s-a dus increderea putea sa fie si de pe Marte ca nu l-au mai vrut cei carora li se adresa.

Bai dar ia sa fi zis ca pe ala il dau doar la bogati, sa ii fi umflat pretul si sa il fi dat doar pe sub mana? Ha! Pai ar fi devenit cel mai dorit lucru. Pentru ca psihoza conspiratiei ar fi luat-o pe psihologie inversa. Ceva de genul “magarii astia cu bani si politicienii ne dau praf in ochi ca nu e bun si se vaccineaza numa cu din ala, vor sa il tina doar pentru ei! Sigur ala prelungeste viata iar pe noi ne omoara cu ala de da doar erectie necontrolata.

Asadar ce spune asta despre noi? Ca suntem atat de fripti cu ciorba incat suflam si in iaurt? Neah. Nici macar nu mai suflam. Nici nu prea ne mai pasa. Deja ne-am fript si cu cuburile de gheata ce mai conteaza un iaurt.  Asa ca ne uitam sa vedem cum se simte capra vecinului. Functie de starea ei de sanatate ne facem si noi o parere. Desi parerea aia e influentata de cei care cred ca vecinul a impaiat-o si de aia arata bine. Iar laptele e din China, indoit cu aracet.

Spuneam ca eu cred ca specialistii in comunicare lipsesc din institutiile esentiale. Sa ne intelegem, stirea pe care am auzit-o eu, ca sa fie de senzatie si sa induca anumite perceptii negative a avut nevoie doar de putina nuantare in redactare. Sau in modul in care a citit-o crainica. De data asta a fost un cabinet medical care ne face sa pierdem increderea in cabinetele medicale. Cu alta ocazie a fost un expert in constructii care a semnat pentru o cladire care a cazut. Destul ca sa ajungem sa credem ca toate constructiile sunt semnate pe nashpa si doar aia norocosi stau in case care nu au cazut inca. In extrema cealalta 90% din masinile second hand care se vand in Romania au fost conduse de o bunica din Germania, mergea asta saraca doar pana la Lidl din colt. Cam la doua saptamani. 

Sunt asa de multe cazuri de lipsa de etica incat nici nu mai auzim mesajul? Sau incepem sa ne dorim sa fim aburiti frumos?

Ce anume ar fi facut stirea sa devina mai putin senzationala si sa pastreze increderea cetatenilor? Ei bine, sa fi spus ca cei de la protectia consumatorului  au mai verificat inca nshpe cabinete si erau in regula. Adica “bre oameni buni, am verificat pe toti, speram sa nu fie nici unul dar din pacate i-am prins pe astia in neregula”. Stiti noi chiar verificam nu mergem doar la pont. Nu prea mai credem noi nici asta dar macar suna putin altfel. Sau le-a fost jena si lor sa o bage pe aia cu cat de mult muncesc.

Asa ca ce ne mai miram de cei ce ar trebui sa se asigure ca unele lucruri functioneaza. Politicienii promit in campanie marea si sarea. Cand ajung pe scaune uita sau torsioneaza mesajul de asa fel ca ori te umpli de lehamite (din cauza inteligentei insultate) ori te opresti din a ii mai asculta. Ori frizeaza senzationalul care ii transforma in eroi sau martiri. Cel mai des se observa ca si daca publica programe de guvernare si semneaza documente in care isi iau angajamente, aceste hartii devin nule in secunda in care omul e numit pe post. Vor fi inlocuite de scuze si acuze. Iar increderea noastra in ei creste de la o zi la alta. Daca tot pot sa semneze orice promisiune pentru ca nu patesc nimic daca o incalca de ce ne miram ca ii tot culege departamentul anticoruptie. Au ajuns sa creada sincer ca pot semna orice fara sa li se intample nimic.

Tot ei angajeaza experti lipsiti de expertiza pentru ca toti cred ca se pricep sau nu le prea pasa de ce iese si de ce se pricep. Si oricum nu prea mai e clar cine se pricepe si cine nu.

Ajungem sa descoperim ca de fapt ce ne lipseste cu desavarsire este conceptul de etica. Unii au ajuns sa vanda asa de multe gogosi ca incep chiar sa creada in ele. Cei care le cumpara, ajung si ei sa le dea mai departe ca sa nu pice de fraieri.

Intr-o lume a afacerilor cu gogosi trebuie sa te adaptezi si sa vinzi sau sa consumi gogosi pentru ca altfel nu supravietuiesti.  . 

Acuma, daca e sa ma pun in locul lor, de ce ar face altfel? Pentru ca nu am intalnit pe cineva sa castige alegeri sau sa ia vreun job fara sa promita chestii nemaipomenite. Cu alte cuvinte sa faca afaceri cu gogosi. de preferat gogosi gogonate. Cat mai gogonate.

Bai nene parca e sarpele Kaa multiplicat. Nu stiti cine e ala? Va recomand Cartile Junglei, nu trebuie sa cititi neaparat cartea, desenul animat e foarte reusit. Sarpele ala cu cat iti canta mai tare “trust in me” cu atat trebuia sa fugi mai tare. Culmea e ca toti se arunca insa la gogoasa cea mai gogonata

Vorbeam de negociere, si de unul din factorii cei mai importanti in negociere – increderea. Nu, nu ma contrazic. Oamenii au nevoie de incredere chiar daca le este inselata, chiar daca e doar perceptie falsa, chiar daca se dovedesc naivi.

Si daca cel ce vinde gogosi este suficient de abil va gasi destui cumparatori constienti care sa le cumpere chiar si constienti ca gogosile alea sunt “too good to be true”