revelatie

ala care a spus in vino veritas a fost un mare om. din nefericire pentru noi, s-a nascut inainte sa se inventeze whisky-ul. in whisky e si veritas si knowledge.

pentru ca tocmai am avut o revelatie

eu predic tehnici de negociere, de fapt predic despre puterea de negociere, unde spun ca nimeni nu negociaza daca nu este afectat

in seara asta, peated fiind (adica afumat cu niste islay whisky) mi-am amintit de un tip pe care nu il stie mai nimeni G.Michael Hopf, cel care a scris in “Those who remain (The new world)” ceea ce multi predica azi (adica mai ales eu) “Hard times create strong men. Strong men create good times. Good times create weak men, And, weak men create hard times”

nu, nu asta e revelatia. revelatia este ca baiatul asta pe care nu il stie mai nimeni a zis ceva de gen “nimeni nu negociaza daca nu este afectat”! cumva ceea ce predic eu. 

sa ne intelegem, strong men exista si in good times, dar nici dreaq nu ii baga in seama pentru ca nu au nevoie de ei! si ma sunt si enervanti. cel mult ii scuipa pentru ca prezic venirea de hard times. cum naiba sa negociezi cu aia care zic ca trebuie sa fii fair, sa nu minti, sa nu iti furi caciula, sa faci ce e drept si corect? cand vremurile sunt usoare si tu poti sa minti, sa furi, sa faci ce vrei pentru ca asta e, se poate. iar in timpul asta o gramada de tampiti vor fi de acord cu prostiile tale; 

sa fim cinstiti, vremurile usoare faciliteaza incompetenti care vand vise frumoase. 

daca e sa fim fair, nu ca e mai usor sa promiti raiul decat sa il livrezi?

din pacate ei nu pot livra ce vand… asa ca vin vremuri grele, ti se promite raiul si tu vezi doar iadul 

ei bine, strong men erau si pe vremea good times, dar nu aveau putere de negociere. pentru ca omul pana nu sufera, pana nu il doare, nu accepta sa negocieze… si e normal. noi toti speram ca orice problema se rezolva de la sine

intr-o societate in care medicina a evoluat, vedem oameni care nu cred in analize, in vaccin, etc. 

de ce ? pentru ca omul nu sta sa moara, nu se simte afectat. cand simte ca ii vine vremea, crede si in vaccin, si in analize, si in vraci si shamani… crede in orice ii da speranta ca nu crapa si ca mai prinde o placinta pe lumea asta (ca sa fiu foarte sincer omul spera la o savarina, dar na... asta e cu dublu sens... adica ... cand o fi sa mor, macar frisca...)

ramane ca Andre Malraux avea dreptate… societatea noastra va fi religioasa (am zis religioasa, nu crestina si nici islamica) sau nu va fi!  cred ca este o chestie de timp pana cand vom avea popi noi, care sa predice revolutie! ca revolutia digitala sau revolutia informatiei vor conduce e greu de zis.

la final vorbim de niste "preoti" care inteleg cum functioneaza frica si durerea in era digitalizarii, pentru ca nimic nu ne afecteaza mai tare decat frica si durerea, si ambele fac oamenii sa fie afectati si sa negocieze

si singurii pe care o sa ii doara la basca si o sa spuna in continuare adevarul, fara sa le pese, vor fi betivii. 

pentru ca ei sunt in doza aia de nepasare in care nu sunt afectati pana nu se trezesc din betie, sau  mahmureala dupa caz

si cu putin noroc le pica si netul (eu am avut ghinion si m-am exprimat)

dreptate, justitie, relativitate

 ... ne batem joc de democratie! ne batem joc de libertatea de exprimare...

Traim intr-o societate polarizata, total disfunctionala. Toti vorbesc despre dreptate, dar dreptatea arata ca un baton de plastelina. Functie de presiunea sociala dreptatea devine relativa. Intr-un caz presiunea strazii vrea sa faca dreptate victimei, in alt caz presiunea strazii tine cu haiducul, cu cel care a calcat toate legile si regulile in vigoare.

Asa ca la ora asta cei mai multi se intreaba la ce mai folosesc legile si regulile. 

Observatia mea simpla din business , adica din locul in care pot face observatii, spune ca daca lasi marul stricat sa isi faca de cap, se vor strica toate celelalte mere.

O alta observatie tine de un vechi proverb de-al nostru - “cine seamana vant, culege furtuna”. 

E simplu, cei ce manipuleaza legile azi ca sa isi creeze avantaj, vor beneficia de manipularea acelor legi cand vor obtine avantajul. Se vede destul de clar cum astazi cei ce au iesit in strada pentru anumite restrictii sau avantaje legale, cer sustinatorilor sa iasa din nou in strada pentru exact opusul la ceea ce au cerut cu ani in urma. Cand se lovesc de ceea ce au cerut isi doresc anularea cererilor lor.

In cele din urma vorbim despre cultura organizationala, despre capacitatea societatii de a respecta reguli sau nu. Despre capacitatea societatii de a avea discernamant si viziune asupra ceea ce naiba isi doreste pentru astazi si/sau pentru viitor.

Nu stiu cat e de pregatita societatea sa aibe o viziune si sa lupte pentru ea, dar am descoperit ca mai nou sunt toti haiduci. Asa ca am rugat pe colegii mei sa sa ma ajute sa vorbim de haiduci. Noi ii aveam pe Toma Alimos, pe Andrii Popa si mai cativa. Haiducii nostri erau in principal cei ce furau de la bogati. La fel Robin Hood, unul din cei mai celebri haiduci din lume.  Cat este de rezonabil sa tii cu hotii.. e greu de spus. Cat timp fura de la putinii bogati pare rezonabil pentru cei mai multi. Avem aici doua probleme, una ca bogatii pagubiti vor dori sa isi recupereze paguba, ca atare vor pune presiune si mai mare pe mecanismele care i-au ajutat sa faca banii. Problema cealalta e ca daca nu mai exista o minoritate bogata, haiducii vor fura de la toti… caz in care societatea nu mai este la fel de permisiva. Ca asa e omul, e in regula sa fure de la ala pe care il urasc dar sa nu fure si de la mine. Cam la fel si cu coruptia, sa nu fie coruptie, dar daca vrea politia sa imi ia carnetul ... sa pot sa scap cu niste bancnote acolo.

Am fost acum cateva zile parte dintr-o discutie… “justitie sau dreptate”. In cadrul evenimentului un exemplu foarte dur, un adolescent ucide o adolescenta pe care o lasase gravida. Primeste ca pedeapsa 5 ani de puscarie, iese dupa 3 ani de buna purtare. Dupa ce iese se duce la tatal fetei si il intreaba “ce zici fraiere? pe fiica-ta o manca viermii si eu ma plimb liber?”. Tatal fetei il cauta si il omoara. Apoi se preda politiei si urmarea… ia 10 ani de parnaie. 

Intrebarea pentru cei din public, daca ai fi judecatorul, care ar fi justitia si care ar fi dreptatea, cum ai trai cu verdictul dat, fiind parinte al unei fiice omorate similar?

Sa ne intoarcem la relativitatea justitiei. Daca doar te fura, nu e grav, e pentru ca avea de unde. Asta pana nu te fura pe tine, doar ca statistic vorbind, esti in zona de siguranta. Daca insa tembelul omoara e grav, pentru ca tampitii dracului nu au discernamant si deja nu mai poti avea acea perceptie de siguranta cum ca scapi.

As continua cu justitia, la noi toata lumea face recurs, ataca decizia curtii insferioare si face apel la cea superioara. Nu am o statistica dar cred ca la peste 90% din cazuri asta e cursul normal.

Pe chestia asta, cea mai mare parte din sistem devine degeaba. E doar o intarziere si un cost pentru societate. Daca interbam de ce judecatorii sunt obositi si clacheaza… e simplu, raspunsul vine de la sine. Ca si om, care isi face treaba cat poate de bine, nu ai nici o recunoastere asupra calitatii muncii tale cat timp, la peste 90% din verdicte, fac toti un mare pipi cu bolta peste decizie si se duc la instanta superioara. Caz in care esti in instanta superioara sau nu existi.

De ce? Pentru ca sperjurul nu se pedepseste. Cum ar fi ca in rezolutia finala sa fie un paragraf care sa spuna - “s-a ajuns aici pentru ca x a mintit, iar daca a mintit trebuie sa plateasca, de fapt ar trebui sa faca parnaie pentru sperjur”. Cati ar mai minti sau fabrica tampenii care sa ajusteze actul juridic?

Merg mai departe pe chestia cu sperjur/minciuna. Vad in fiecare zi filme facute cu Inteligenta Artificiala, falsuri grosolane care prezinta oameni diversi in ipostaze neverosimile. De cele mai multe ori nu exista acel comentariu care sa spuna ca filmul este o fictiune. Bine… chiar si cand apare sunt destui care sa ia de bun filmuletul, poza, sau orice altceva poate Inteligenta Artificiala sa produca. Cum ar fi ca cei care produc mizerii fara fundament sau le distribuie sa suport consecinte. Sa trebuiasca sa plateasca pentru actele lor de calomnie. Sau minciuna?

Pentru ca daca ma uit azi la ce inseamna Inteligenta Artificiala, ma sperie maxim. IA a devenit cel mai mare plagiator al planetei. In acelasi spirit a devenit cel mai plat creator de continut, a omorat creativitatea, gandirea libera, etc. Din pacate incepem sa traim revolutia digitala, care inseamna o dictatura a PR si Social Intelligence. 

Sper sa ma insel, dar distanta intre bogati si saraci va deveni o lupta intre cei cu IQ si cei cu EI (inteligenta analitica si inteligenta emotionala). Presimt ca cei cu Inteligenta emotionala vor cumpara pe cei cu Inteligenta analitica (cei ce stiu cum sa ajusteze AI sa face ce vor manipulatorii). In final lumea va depinde de natura sociala a celor care vor decide cum sa manipuleze. 

Vorbeam de revolutie digitala si de nevoia de a trai in online. Stiu, nu am exprimat foarte clar viata online, dar sa nu fim ipocriti, tot ce tine de inteligenta artificiala se intampla online. Ne uitam toti meciul asta pentru droguri de oricare ar fi ei, dar ne confrutam cu un drog mult mai periculos - traitul online. Sa te crezi destept sau frumos doar pentru ca ai o confirmare online… sa pui un milion de filtre ca sa apari frumoasa sau frumos. Sa traiesti intr-o lume paralela pe care doar tu o vezi asa… ramane ca este o mare frauda, in care victima si agresorul sunt aceeasi persoana.

Concluzia e simpla. Daca vrem o lume rezonabila va trebui sa incepe sa pedepsim minciuna, calomnia, frauda… sa o facem pe bune, sa credem sincer ca trebuie sa o facem. 

Nu vad o solutie prea curand la problema asta, dar probabil omenirea va face acest reset dupa un conflict international imens. 

Acum sper doar sa nu mai fiu parte din belea cand va apare.

Putere de negociere

 De ceva vreme tot predic despre puterea de negociere. Am parte de feedback pozitiv in egala masura cu parte de priviri sceptice sau contestatii. E normal, fiecare cu punctul lui de vedere. Si de multe ori feedbackul contestatator ma ajuta sa imi imbunatatesc teoria. Dar asta este o introducere apropos “de ce s-a apucat asta sa isi dea cu prerea si daca parintii lui stie cu ce se ocupa”

Cand predic despre putere de negociere vorbesc despre putere, despre puterea in sine, despre capacitatea cuiva de a lua efectiv la palme pe altcineva. Vorbesc despre perceptia puterii, despre capacitatea cuiva de a crea impresia ca poate lua la palme pe altcineva, fara sa suporte consecinte. Iar pentru asta mai spun ca trebuie sa fii informat. Sa stii daca ai intradevar acea putere. Pentru ca daca tu te crezi mare si tare si dupa ce dai o palma iti iei un pumn in nas inapoi de vezi stele verzi… iesi cam sifonat. Mai spun eu ca de cele mai multe ori nu se ajunge la palme si pumni ci la o discutie despre care o are mai mare… sau mai tare. Si am denumit asta perceptia asupra puterii. Sa induci perceptia ca ai putere.

Dar revin, si atunci cand ai impresia ca ai putere dar si cand incerci sa creezi perceptia puterii, trebuie sa ai acele informatii ca sa stii daca iti merge. Sa fii convins ca cel din fata ta nu stie ce stii tu, ca ajunge sa creada balivernele pe care i le vinzi.

Aveam un prieten care incepea cu un speech de gen “Va avertizez sa nu va puneti cu mine. Stiu Kung Fu, JujiTsu, Karate, si vreo 30 alte cuvinte din astea periculoase!” Si aici e de fapt smecheria. Amicul asta era un sfrijit, un tipar umblator in doua picioare. De cate ori batea vantul urlam toti pe el sa isi puna pietre in buzunare sau sa umble cu o ancora dupa el. Doar ca era un tip simpatic si avea prieteni cam pe toti cei care chiar se pricepeau la acele cuvinte. Daca incerca cineva sa se ia de el si-o lua urgent pe cocoasa de la unii din prietenii cei care chiar stiau bataie. Asta mai predic eu atunci cand vorbesc despre putere de negociere, sa ai aliati puternici care chiar se baga pentru tine.

Ei si acum, dupa ce am facut rezumatul teoriei, ma uit la americani care ne-au aratat practic ce inseamna sa ai putere de negociere.

Mai intai au vorbit. Au pus cererile pe masa. Seful lor, un tip de o diplomatie spectaculoasa, genul care se poarta ca un elefant scapat in magazinul de portelanuri, a fost cat se poate de direct si de transant. Omul are la dispozitie un intreg aparat de culegere a informatiilor si de verificare a lor, de manipulare, de cam tot ce inseamna puterea unui serviciu secret destul de bine pus la punct atunci cand chiar primeste ceva concis de facut.

De partea cealalta, un tip care facea mult scandal, care incerca sa insinueze perceptia puterii, bazandu-se pe aliatii cu care semnase tot felul de protocoale. Ceva de genul, bai ma stiu cu mardeiasii din cartierul vecin, daca dai in mine, le dau la astia ceva de baut si sa vezi ce ti-o iei. Omul, convins ca e mare si tare facea mult scandal de dupa gard.  Din pacate pentru el, nu si-a facut deloc temele. Altfel, istoria i-ar fi atras atentia ca inaintea lui a mai fost un tip mare si tare prin Panama. Pe care americanii l-au luat tot in pijamale din locuinta presidentiala. In cazul ala, resursele folosite de cei cu putere au fost mai mari. In cazul asta, operatiunea a fost cu atat mai spectaculoasa cu cat aparent resursele folosite in operatiune au fost minime. Ceva de genul, au venit smardoii, au deschis poarta, au tras cateva suturi pudelilor care latrau aiurea, l-au umflat pe smecher si l-au carat undeva unde sa ii poata sifona mutra in liniste.

Ca sa poti asta, trebuie planificare, trebuie sa stii pe ce te bazezi, pe ce strazi ajungi fara sa dai de unii care ar putea sa iti faca probleme, unde sunt dobermanii si unde sunt pudelii. Cu Big Brother din cer au avut cam toate informatiile de care aveau nevoie. Cu cei cumparati de la sol au avut acces la restul informatiilor pe care nu le vedeau de sus. Tot cu cei cumparati de jos s-au asigurat ca dobermanii o sa doarma.

Si au facut o demonstratie de forta, au aratat ce inseamna sa ai putere si mai ales ca daca o ai, o folosesti. Nu te transformi din leu in pisicuta.

Aliatii, smardoii din cartierul vecin au aflat de la stiri ca prietenul lor si-a luat-o pe cocoasa. Acum au inceput sa ameninte, doar ca mi-e greu sa cred ca se vor risca la prea multe pentru amaratul cela. Tare mi-e ca deja si ei si-au primit ceva ce isi doreau ca sa nu se uite la ce se intampla in curtea amicului.

 

Acesta nu este un manifest pro-american. Este un punct de vedere despre ce inseamna sa ai putere. Si ce inseamna sa nu o ai. Nu zic ca abordarea este corecta, crestineasca, cavalereasca sau in vreun fel. Ca nici nu conteaza, ca in proverbul arab, cainii latra, caravana trece mai departe.

Ce incerc eu sa spun este ca daca vrei sa castigi negocierea, trebuie sa ai puterea de partea ta, sa ai informatiile de care ai nevoie. Iar daca vezi ca nu ai sanse sa fii mai tare atunci sa schimbi obiectivele de negociere, sa revizuiesti asteptarile la ceva ce poti obtine chiar daca e mai putin sau altceva decat ceea ce iti doresti. Sa risti doar cand nu mai ai de ales.

Pentru ca daca e sa citez pe JR din serialul Dallas… e mai bine sa castigi 50% din ceva decat 100% din nimic.

 

PS pentru cei ce ma citesc… aici aveti si explicatia de ce nu a mers turul doi inapoi, de ce nu a avut nici o sansa miscarea cu cei mai multi sustinatori. De asemenea de ce nu merg schimbate niste legi sau alte chestii. Puterea nu e fair, e putere si gata, daca o ai si o folosesti cum trebuie, castigi negocierea. Iar ca sa poti sa castigi impotriva celor puternici trebuie sa fii ori mai puternic decat ei, ori sa devii unul din ei.