Hai bai, ce ma inveti tu pe mine?
Cam asa incepe orice dezastru managerial indeiferent ca se intampla in lumea corporatiilor sau in cea antreprenoriala.
Cand am fost intrebat de ce nu functioneaza procedurile si sistemele de management la noi am fost luat prin surprindere, pentru ca functioneaza foarte bine. Atunci cand sunt intelese si aplicate cum trebuie. Dar cam ca la mobile luata de la IKEA, mai intai ne apucam sa o asamblam, nu iese cum trebuie, apoi injuram o tura, o demontam (daca mai avem ce) si ne apucam din nou cu instructiunile in fata.
Ei bine, in management de cele mai multe ori se aplica daca mai avem ce sau daca mai avem bani sa o luam de la inceput. Pentru ca da, deciziile proaste sau conceptele prost aplicate costa. Uneori al naibii de mult.
Dar sa vedem de ce la noi e altfel ?
Pai, in primul rand pentru ca suntem smecheri. Deci, vine corporatia cu reguli si procedure si implementeaza un system de management bazat pe reguli si procedure. Apoi vine un smecher care descopera cum poate fi scurt-circuitata o procedura sau o regula. Ce buna practica, ne invata astia pe noi cum sa facem, pai uite ca suntem destepti si facem mai repede si mai bine. Ce sa tot tinem atatea inregistrari si sa scriem procedure ca tinem minte nu avem nevoie de toata birocratia asta.
Pana in ziua in care cineva a luat-o pe aratura si nu s-a prins nimeni pentru ca nu exista control care sa verifice ce facea omul acela, pentru ca desi in vreo procedura scrie ce si cum, nu le mai citeste nimeni sic a veni vorba… pe unde naiba or fi si alea? In corporatie e simplu, vine cineva de la centru si face curat.
La antreprenorii locali, cad cateva capete si se merge mai departe. Asta pentru ca de prea multe ori sistemul de management, certificate si auditat este doar pe hartie si doar pentru audit. Ce se intampla de prea multe ori, seful cel mare comanda unei firme de profil sa faca sistemul, vin consultantii, baga un teanc de proceduri, tot ei verifica, certifica si uite asa putem participa la licitatie cu certificatul in mana.
Partea buna este ca nu pot sa generalizez, pentru linistea noastra sunt si antreprenori romani care au inteles cum functioneaza un sistem de management, se tin de el si au succes in business – ii vezi imediat pentru ca firmele lor cresc sanatos
In al doilea rand managerii trimisi de corporatii in Romania nu sunt cei mai de soi. Nu vreau sa jignesc expatii care ajung in romania dar din pacate am observat doua tendinte – ori cimitir pentru elefanti, ori poligon de test pentru sperante.
De ce ? pentru ca piata din Romania e mica si atunci nu face sa folosesti cei mai buni oameni pe o piata de maxim 100 mil pe an cand poti sa ii folosesti in piete de miliarde pe an. Si atunci pe cine trimiti? Se intampla sa fie niste manageri de care vrei sa scapi de la centru, obositi si fara prea mult chef asa ca le dai job in Romania – in felul asta ori pleaca singuri ori ies la pensie repede. Sau mai au varianta de a testa tineri cu potential. Daca testul reuseste omul se intoarce in corporatie pe pozitie mai tare – si sunt multe exemple de expati tineri care au demonstrat ca sunt buni, iar ca rezultat au parasit Romania pentru tari mai interesante, bugete mai mari, etc. In locul lor nu s-a intamplat mereu sa vina altii la fel de buni asa ca ce au construit unii au daramat cei veniti dupa.
Spre norocul nostru mai sunt si expati care se indragostesc de tara noastra si dupa ce se casatoresc cu dragostea si fac copii, decid sa ramana pe aici. Nu foarte multi dar sunt. Si fac diferenta in firmele prin care sunt.
Dar sa ma intorc la titlul meu – relevant as spune pentru Romania. Hai bai, cine sunt astia sa ne invete pe noi. Ce o tot dau cu know how si ne bat la cap cu tot felul de hau bau. Adica noi nu stiu eu cum se face, musai sa ma tin de prostiile lor?
Ei bine altii mai destepti au studiat fenomenul si l-au denumit Efectul Dunning – Krueger care vorbeste despre eroarea de apreciere in care persoanele incompetente isi apreciaza eronat competenta ca fiind mult mai mare decat este in realitate. De multe ori am intalnit oameni care chinuiau din greu limba engleza dar pe care nu ii puteai opri din vorbit. De ce? Pentru ca ei erau incapabili sa realizeze cat de slabi sunt si cum stiau si ei doua vorbe ii maltratau pe toti cu ele. Si pentru ca asa cum un fost presedinte impresiona babele care habar nu aveau de engleza, la fel si ei impresioneaza pe cei care nu stiu nimic. Si sunt asa de plini de sine ca trec cu buldozerul peste cei care stiu ceva mai mult, s-au straduit sa invete si le e frica sa nu se faca de rusine stiind cat de mult mai au de invatat.
Cam asta e cu procedurile care nu merg. Nu merg pentru ca in Romania din cauza lipsei de personal de tot felul, a lipsei de educatie de profil sau din cauza zgarceniei noastre de a investi in scoala si pregatire s-au lansat multi manageri care au ars etapele pregatirii, s-au cataract repede pe craca ierarhica superioara iar o data ajunsi acolo stiu mai bine cum se face si nu au nevoie sa fie invatati.
In concluzie, sistemele de management functioneaza. Daca le implementezi si le folosesti correct. Altfel sufera de fenomenul GIGO – gunoi introduci, gunoi obtii.
