sâmbătă, 23 ianuarie 2016

limba de lemn


 Exista la romani un proverb ca limba dulce mult aduce. Ca sa fiu sincer, nu prea inteleg de ce trebuie sa fie dulce, pentru ca foloseste la … lins in fund. Ma scuzati pentru exprimarea cam abrupta dar asta e realitatea. Ca sef am experimentat procesul, si sincer la varsta mea, tinand cont si de usoare iritatii hemoroidale, as prefera mai degraba catifelata, matasoasa…
Dar sa ne intoarcem la subiectul pe care vroiam sa il abordez. Vorbeam de limba dulce si ma pregateam sa ii fac introducerea in “corporate culture”. Sincer? Nici aici nu mi se pare ca se potriveste. Daca e prea in public se prind toti si esti luat in balon. Chiar si cel al carui fund este mangaiat se simte prost cand incep mistocariile. Except ca e chiar batut in cap, caz in care nici nu mai conteaza ce limba il trateaza.

Sa revenim, spuneam asadar ca limba de corporatie nu trebuie sa fie nici dulce, si nici macar catifelata. Nooo, trebuie sa fie expresiva, eclectica, citita si erudita, ca sa impresioneze audienta. Musai sa foloseasca niste termeni consacrati din literatura de specialitate si adaptati la subiect, dar si chestii noi nemaivazute… pardon, nemaiuzite.
Vorbim de continuous improvement, evident ca daca vrei sa impresionezi, te bagi in seama cu o declamatie de genul “colegii mei dragi, dar despre ce vorbim aici? Evident ca in goana noastra dupa “eliminate waste”  facem o greseala majora, pentru ca ne focusam doar pe “muda” cand in realitate “mura” si “muri” sunt cel putin la fel de importante!” Sa-l vad pe ala de recunoaste ca nu stie ce sunt alea.

Poti continua cu o repriza scurta de pumni in plina figura “am facut deja trei Shingijistu, un Kaizen  si patru Hoshin, si totusi nu se vede nimic! Fara o implicare clara din partea echipei, si fara sponsorshipul top-managementului nu o sa iasa nici un rezultat, si degeaba o sa blamati echipa de Lean, pentru ca tot ce se intampla aici este o lipsa totala de implicare. Ma astept la o participare totala din partea tuturor, pentru ca Lean trebuie sa fie in cultura noastra si nu o treaba a unei echipe marginalizate!”
Pot sa continui asa vreo doua pagini, fara sa ma repet. As putea face o analogie cu… Partidul, Ceausescu, Romaniaaaaa!!!

Ia sa vedem cum suna:
"Stimati tovarasi, (...) Congresul are loc in imprejurari internationale deosebite, cand in fata tarilor socialiste, a tuturor popoarelor, se pun noi si noi intrebari si probleme cu privire la calea progresului economico-social, a lichidarii inegalitatilor si asupririi, a inlaturarii pericolului razboiului nuclear, care ar duce la distrugerea a insasi vietii pe pamant, cu privire la caile de transformare revolutionara a lumii, de realizare a unor relatii sociale si noi relatii intre state si popoare in vederea asigurarii si fauririi unei lumi mai drepte si mai bune pe planeta noastra".
Boonnn… asta dar asta nu mai este inginereasca..  e deja co clasa mai sus, deci hai sa vedem cum fac marii manageri cand au congres… aaa… pardon, sedinta!

“Gentlemen, ne-am adunat ca sa discutam cat se poate de serios despre strategia pe care urmeaza sa o dezvoltam si sa o implementam pe urmatorul interval de timp. Sunteti toti sefii de departamente, si trebuie sa hotaram impreuna calea de urmat, astfel incat sa ne atingem obiectivele. De ceea ce hotaram noi astazi depinde viitorul acestei firme, si pot sa spun fara sa gresesc ca si viitorul nostru!”
Hai, hai… manati mai!!!

Asa… asta ar fi introducerea… 95% aceeasi in orice sedinta… nimic concret si nimic coerent, dar suna bine si motivant…

“Apreciez implicarea voastra si sincer va spun, ma astept sa puneti lucrurile pe masa, sa fie o sedinta transparenta, in care sa discutam pe fata toate problemele pe care le avem, si sa le gasim solutii. Pentru garantia reusitei avem nevoie de implicarea voastra, de transparenta si cooperare.”
Waw… motivant, inaltator.. putem in sfarsit sa spunem ce avem pe suflet!

La asa un mesaj, primul care deschide gura o musca rau, pentru ca incepe sa se vaite si sa spuna ce si-ar dori cu adevarat, dar… dupa nici trei minute… apare nevoia de corectie politic corecta …
 “Domnilor, nu ne-am adunat ca sa ne acuzam si sa ne certam intre noi! Va rog sa lasati frustrarile si certurile, trebuie sa discutam chestiuni serioase, sa definim planul de actiune pentru urmatorii trei ani, deci va rog sa va concentrati pe subiect! Nu pot sa accept ca ne intoarcem in trecut! Aici trebuie sa discutam ce facem de acum inainte”.

Pam … Pam… dupa ce s-a fraierit unul si a luat-o peste bot  totul se transforma, si prinde alta forma:
“Dragi colegi, asa cum spunea si domnul director, avem nevoie de o pozitie clara, concisa. Haideti va rog sa ne adunam, si sa facem o treaba ca lumea”

“Da, da… Ne trebuie o echipa puternica, unita, sa facem tot ce depinde de noi ca sa ne atingem obiectivul. Trebuie sa fim uniti, sa fim o echipa!”
“Pai asta spuneam si eu, sa ne unim fortele, sa mergem toti in aceeasi directie, sa lasam orgoliile si conflictele dintre noi la o parte, si sa …”

E cazul sa intervin…  sa le arat cum se face… citisem recent ca daca nu ai nimic de spus, sa o bagi pe aia cu problema de comunicare…
“Serios vorbind, mi se pare ca pierdem timpul aiurea, uite discutam de jumate de ora si nu am luat nici o decizie. E clar ca avem o problema de comunicare. Asa cum s-a mentionat de la inceputul discutiei, ar trebui sa spunem lucrurilor pe nume, si sa terminam cu toate formularile apologetice. Si nu e cazul nici sa ne mironisim intr-un spectacol apofactic pentru ca nu e cazul. Ce dracu’domnilor, suntem intre noi, ar trebui sa nu ne mai invartim in jurul cozii, daca are cineva ceva de spus, sa o faca, punem problema pe masa, rupem pisica, si mergem mai departe, ca altfel ne apuca noaptea batand campii.

Din punctul meu de vedere, strategia pe care am avut-o pana acum era foarte buna, dar lipsa noastra de comunicare a facut-o disfunctionala. Ar trebui sa abordam mai serios problema leadershipului organizational, si sa ne axam pe lucrurile importante.  Ori noi, de cele mai multe ori cadem in desuetul maruntisorilor si din atat micro-management, nu mai vedem padurea de copaci. Uite, daca ne dam un pas in spate, am putea observa ce nu a mers bine, stiu, stiu sa nu ne intoarcem in trecut, dar… ar fi bine sa incepem prin a nu repeta aceleasi greseli. Hai sa lasam orgoliile la o parte, si sa incepem sa cooperam.  Propun sa ne impartim pe echipe cross functionale, si sa ne stabilim pasii urmatori de urmat.  Sustin propunerea domnului director, si sunt la dispozitia voastra.”
Puteam sa fac speech-ul mai lung, credeti-ma. Cei care ma cunosc stiu ca pot bate campii ore  fara sa spun nimic. Dupa cum vedeti, daca facem analiza pe text, avem de toate – indemnuri motivationale, termeni rari si eclectici, impresioneaza, si nu o sa intrebe nimeni ce inseamna, ca sa nu pice de fraieri, arata cat de erudit pot fi… avem si termeni corporate, cuvinte cheie, cum ar fi leadership, comunicare… merge la fel de bine team work, obiective, viziune, actiuni corective sau action plan. Oh si mica iesire in decor, cu injuratura aruncata in aer te face sa fii atat de implicat! De natural! Cum e sa iti auzi “la naiba, baiatul asta e chiar implicat”.

Cat timp e fara cifre, fara ceva concret, e o poveste misto. Vorba aia, Pus astfel in lumina, ancorat in sinergia faptelor, recursul la metoda nu eludeaza meandrele concretului. Cu o singura fraza, Iliescu a intrat in topul nemuritorilor, alaturi chiar de Caragiale. A devenit nemuritor si vesnic aplicabil.
Ca sa ne intelegem, din postarea mea puteti lua ce vreti – puteti sa ii identificati pe aia de va strica sedintele, si sa ii opriti din retorica… sau puteti sa decideti sa va perfectionati retorica si sa stricati sedintele altora.
E verificat, daca habar nu ai pe ce planeta te afli, si tre sa pozezi destept,  sa dai bine in poza, un astfel de discurs te poate salva. Si mai destept e sa nu il livrezi dintr-una, ci sa te mai bagi din cand in cand in seama cu cate o prostie. Sa stai pe aceeasi parte de masa cu seful, de preferat in dreapta lui, si mai ales sa ii dai dreptate. Orice balarie da din el, o preiei si apoi cu cuvinte alese, ridici si mai mult stacheta. Daca e sa o dam de gard din cauza prostiei, macar sa fim grandiosi tovarasi!

Si accentueaza ca ideea a fost a sefului, ca nu te poate da nimeni afara pe prostia altuia. Vei trai asa ani multi si fericiti in corporatie. Poti sa fii si promovat, totul este sa fii atent la bombastica discursului, sa fie ideea sefului pe care o sustii si sa gasesti un fraier sub tine pe care sa poti da vina ca nu a inteles mesajul.
Fugi de cifre ca dracu de tamaie, ca aritmetica e periculoasa. Daca spui ca obiectivul e sa crestem vanzarile e una, dar daca spui si cu cat… e nasol… vorbim de commitment, de engagement… sa fii intotdeauna pregatit sa ii ceri socoteala altuia – sa spuna daca isi ia angajamentul si isi asuma responsabilitatea unui commitment de 10% crestere. Daca ai ghinion de unul mai smecher, mai o sansa daca nu spune 10% fata de ce…

Ironia face ca e al naibii de e misto sa faci risipa de timp, si de nervii colegilor discutand despre “waste management”. Mai ales daca stii despre ce e vorba, si vrei doar sa te distrezi pe seama celor care se dau cunoscatori, implicati si care manati de ambitie se vor baga in seama ca musca la …  bullshit…
Daca va intrebati ce m-a apucat, ei bine, scriu randurile astea dupa ce am participat la o sedinta, in care am vazut cam tot ce se poate in materie de spectacol artistic. Asta inseamna profesionalism! O inalta cunoastere, pregatire, experienta si cam tot ce vreti in materie de bagare in seama. Cea mai mare parte a participantilor sunt ca si mine vechi corporatisti care stiu foarte bine ce inseamna politica si corectitudinea politica. A fost o placere sa imi masor muschii neuronali cu niste experti in balet verbal. Ce mai, o simfonie a retoricii fara noima, care s-a terminat cum a inceput… La toti ne-a crescut valoarea, si nu avem nimic de facut ca urmare a maretei intalniri. Aaa… scuze… ne vom mai intalni inca o data…

Daca organizatia e suficient de mare, faceti cum va spun. O sa aveti timp de mers la sala, la restaurant, veti fi promovati, si veti trai foarte bine. Daca va suflecati mainile si chiar faceti lucrurile sa mearga, s-ar putea sa sfarsiti prost, pentru ca nu ati avut cuvintele la voi cand trebuia.
Oare ar fi vreo smecherie sa ma apuc de scris un ghid de supravietuire in corporatie?

4 comentarii:

  1. Da, există un cancer moral profund în multe dintre companiile multi-naționale din România, rezultat din intersectarea formalismului occidental cu flexibilitatea eticii mioritice.

    Cum nu puteți să schimbați astfel de firme, părăsiți-le! Altfel riscați să vă compromiteți cariera, pe termen lung, prin prostituție profesională prelungită.

    Lăsați-i pe următorii tineri, orbiți de ”pomul lăudat” cu pereți de sticlă, să pice în capcana asta. Stau la rând și de-abea așteaptă. Ei își închipuie că e ”iubire sinceră”, nu prostituție :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce? Crezi ca la bugetari e altfel ????

    RăspundețiȘtergere
  3. E usor a scrie versuri
    Când nimic nu ai a spune,
    Insirând cuvinte goale
    Ce din coada au sa sune.

    RăspundețiȘtergere
  4. :) Ai putea sa scrii una si despre "limbajul tehnic de specialitate" din corporatii... (sti tu, despre shipuit shipmenturi, reworkuit work ordere, conf-calluri si vico, etc.).

    RăspundețiȘtergere