luni, 22 decembrie 2014

Siguranta si Incredere


Naiba de sarbatori… dau in depresie, in amintiri. Imi aduc aminte de exemplu de prima mea vizita in Germania (Deutschland zic ei). Eram pregatit ca e o tara rece si la propiu si la figurat. La propriu am inteles cum e cu raceala pentru  ca ei umblau la tricou si eu la pulover… dar la figurat am inceput sa am dubii din a doua zi!
Toata lumea stia ce face toata cealalta lume, si raporta chestia asta. Asa am aflat cum una din tipele din blocul in care locuiau amicii mei si-a intrebat dentistul la cate zile dupa interventie are voie sa isi inveseleasca prietenul cu o prestatie orala. Sa fim seriosi, in Romania chestia asta e cel mult sub forma de banc. Chiar si azi la 25 de ani dupa revolutie si dupa ce oamenii au devenit mult mai permisivi cu unele chestii. Si nu ma plang.
Dar… tot asa am aflat ca daca apare un cersetor la marginea strazii, afla instantaneu si politia, care intervine. Si asta pentru ca tot blocul suna si reclama pe cel ce  le strica imaginea.
Acuma ma uit la ce am priceput noi, romanii, dupa 25 de ani…

Am scris pe portierele masinilor de politie “Siguranta si Incredere”. Super slogan, semn ca marketingul functioneaza in Ministerul de interne. Ca cetatean nu simt nici siguranta si nici incredere, semn ca operational, acelasi minister nu functioneaza.
Cersetorii sunt peste tot, si la fel si furaciosii.
Daca vrei  sa fii aparat, atunci marca banul, si va veni una din miiile de firme de paza si protectie, si vei fi aparat. Adica, taxele pe care le platesti, printre altele ca sa fii aparat, si sa te simti in siguranta sunt folosite ca sa…
Doar nu astepti raspuns de la mine!!!
Cu taxele alea, avem un organism in functie, care sa culeaga taxe – a se citi printre altele si amenzi – pentru a pune la punct un sistem nefunctional.  Sistemul nu e in stare nici sa isi culeaga taxele.  Stiu cel putin doi primari suparati ca nu primesc bani de la buget pentru ca au de colectat sume importante din amenzi. Atat ca nu aveau nici o parghie ca sa isi convinga con-cetatenii sa isi plateasca amenzile. Care concetateni nu plateau nici macar impozitele…

Asa ca parerea mea e oricum tendentioasa!  Parerea mea e ca statul foloseste taxele pentru a da legi in favoarea firmelor de paza si protectie, care sa te taxeze pentru faptul ca esti aproximativ pazit.
Nu ma credeti? Cititi legea  (parca 333 e numarul ei). Legea zice ca daca nu ti-ai pus destui paznici, camere video, alarme, etc. etc. esti direct vinovat pentru ca ai fost furat!

Asa ca nu ai decat sa angajezi paznici privati, sa vezi atunci cata siguranta!
Baietii sunt si de incredere. Sunt oamenii de incredere ai primariei. Vreti exemplu? Mergeti la orice ora vreti in Piata Unirii din Bucuresti, la trecerea de pietoni dintre Centrul vechi (langa Hanul lui Manuc) si statia de metrou.  Vei descoperi cum se ocupa de parcarea taximetrelor. Au grija sa obtureze parcarea pentru masini – chiar si cele 4-5 locuri cate mai raman acolo. Sub ochii lor vigilenti, sute de pietoni trec zilnic strada pe rosu. Sute de sinucigasi se avanta pe zebra pana aproape de mijlocul soselei facand parca in ciuda semaforului blocat pe rosu.  Din cand in cand, cate unul dintre ei mai este lovit de cate o masina, condusa de vreun provincial care nu e obisnuit cu sistemul, si care crede ca daca el are verde la semafor, au si pietonii rosu. Care pietoni.. niste daltonisti domnule!

In tot timpul asta politia se uita nepasatoare la spectacolul pietonilor care fac din traversare sport extrem.
Intr-o zi am intrebat pe unul dintre ei de ce nu reactioneaza. Am aflat ca nu e treaba mea, si ca daca mai insist trebuie sa dau actele la control. M-am oferit sa facem schimb de contacte, nume si indicative…
Raspunsul a fost “hai dom’le cu prostiile de aici, ca avem treburi mai importante”. Mda… sa pazeasca shaormeria poate…
Si uite asa, de fiecare data cand trec strada la Unirii, raman printre putinii fraieri care respecta regulile.  Am eu un fix, increderea ca daca stau pe trotuar cand e rosu la semafor pot avea o relativa siguranta in trafic.

Ca si sofer, in acelasi Bucuresti, am patit si faza la care pe verde fiind am pus frana ca sa las pietonii sa treaca. M-am uitat si am vazut ca toti traversau nonsalant pe rosu! Le-am atras atentia ca incalca legea, si mai mult isi risca integritatea corporala, sau chiar viata. Am primit un raspuns epic “fraiere, pai daca te-ai oprit…”

Chiar asa…

Oare ce o sa spuna daca intr-o zi o sa ajunga in scaun cu rotile?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu