miercuri, 3 decembrie 2014

dezOrientare

Cred ca m-am prins de ce nu se misca guvernantii mai repede cu autostrazile. E o politica de cost saving pentru buzunarele populatiei. Ia ganditi-va cat ne-ar costa sa tot facem update la hartile gps-urilor, sau sa tot cumparam harti noi, care sa contina si ultimul tronson de drum dat in folosinta. O caruta de bani! Si ar fi si neprietenos cu mediul sa tot tiparesti la harti noi.

Iar oamenii ar fi de-a dreptul bulversati in procesul decizional, ce sa aleaga, drumul vechi si mai economic la capitolul consum, si in plus mai pitoresc, ca doar trece prin toate satele, sau sa prefere autostrada mai rapida dar in unele cazuri mai lunga.

Nu ma credeti?

Va pot povesti despre o colega, care trebuia sa participe la un audit la Budapesta. Cu plecare din Timisoara. Fata si-a facut rost de harta, de GPS, a cerut instructiuni si informatii la toti colegii mai calatoriti decat ea in tara vecina.

Asa a aflat ca vecinii au o placere nebuna in a incurca pe toata lumea cu autostrada lor. Parca ieri se oprea la Szeged, pentru ca azi sa fie adusa pana in Mako, chiar langa granita! Si tronsonul nou nu apare marcat pe niciunde...

Asa ca si-a luat fata toate informatiile necesare si a plecat dis de dimineata spre Budapesta.

Va dati seama ca la pranz, cand am fost sunat de cei din Budapesta sa ma intrebe de ea, am fost extrem de surprins... ca sa aflu o poveste de poveste...

Deci, a iesit fata din tara pe la vama Cenad, a urmat instructiunile pana la primul sens giratoriu, unde a ignorat GPS-ul care o trimitea spre Szeged, si conform cu instructiunile colegilor a luat-o spre Mako. Perfect pana aici. Pacat doar ca in Mako s-a emotionat, si in loc sa faca stanga spre autostrada (asa cum aratau si semnele de circulatie de care pomenisera colegii mai umblati) fata a decis sa mearga inainte. Si a mers, si a tot mers,  pana a ajuns in vama. In vama la Nagylak/Nadlac unde a descoperit ca nu mai poate intoarce decat dupa ce intra iar in Romania. Asa ca a intrat iar in tara, a gasit primul loc in care a putut sa intoarca, si a luat-o iar spre Budapesta. A trecut granita iar in Ungaria, a luat-o vijelios spre Mako, si cum de data asta s-a hotarat sa ignore instructiunile total nefolositoare ale colegilor, sa ignore semnele ce arata directia spre autostrada, si sa creada GPS-ul, asa ca a trecut prin Mako, a iesit din Mako spre sensul giratoriu care ducea la Cenad, si

Nu, nu, nu a luat-o spre Cenad, ca doar scopul ei era sa ajunga la Budapesta. Si apoi GPS-ul era de acord cu ruta veche si cu noua ei decizie, deci inainte spre Szeged.

Ce nu stia GPS-ul era ca vecinii au reconfigurat si drumurile din Szeged, pe care l-au impopotonat cu ceva sensuri unice, dar cel mai grav, cu un sens giratoriu imens, cam pe acolo pe unde trebuie sa te decizi daca vrei la Budapesta sau in alta parte. Si stiti bancul cu blonda mirata ca oricat ar merge prin oras sfarseste in dreptul unui pustiulica, acelasi de fiecare data, si care candid ii spune in cele din urma: "domnita, imi dai 10 lei ca sa te ajut sa iesi din sensul giratoriu"?

Ei bine, colega mea nu a avut noroc sa dea peste pustiul cel smecher, asa ca a sunat un coleg din Budapesta, care sa vina si sa o descurce din sensul giratoriu.

Baiat salon colegul, s-a urcat in masina si a venit la Szeged sa descurce enigma sensului giratoriu.

Si uite asa, cu escorta deschizatoare de drum a ajuns si fata noastra la auditul pe care trebuia sa il conduca.

Credeti ca sunt tendentios, nu? Vin cu bancuri de astea.

Eu insist ca autostrazile au rolul de a incurca pe oameni. Serios, a confirmat o alta colega, care auzind patania celei cu auditul ne-a spus-o si pe a ei. Se intorcea spre casa de pe alte meleaguri, pe aceeasi autostrada care leaga Budapesta de Szeged, si s-a bucurat foarte mult cand langa acelasi infam Szeged a vazut ca autostrada continua, si ca nu mai trebuie sa faca dreapta, si sa iasa pe drumul national ca sa ajunga in tara. Aflase si ca autostrada s-a mai prelungit putin.

Din nefericire nu s-a uitat si la semne, ca sa vada unde duce drumul. A ajuns in vama, unde politistul maghiar i-a cerut pasaportul. Foarte sigura pe ea a intins cartea de identitate. Ungurul, incapatanat, o tinea pe-a lui, ca vrea pasaport. Fata a inceput sa-si ceara dreptul de cetatean al UE, uniune prin care este suficienta cartea de identitate, si cum Romania este in UE, etc, etc...

Bine madam, dar atunci ce naiba cauti in vama cu Serbia, pe drumul spre Beograd?

Da, in mod cert noi suntem feriti la noi in tara de astfel de incurcaturi. Cu mici exceptii drumurile sunt aceleasi de ani de zile, nu sunt multe sanse de eroare, gasim chiar gropile tot acolo unde stiam ca le-am lasat ultima data cand am trecut pe langa sau prin ele. Cred ca de aia nici nu avem nevoie de prea multe semne de circulatie, adica alta economie

Un comentariu:

  1. Interesanta abordare, a problemei!...
    Nici mie nu-mi plac autostrazile. In unele drumuri spre vestul european, cu mijloc de locomotie...auto...simteam...monotonie...lipsa peisaj pitoresc, mai ales daca sunt zone cu panouri antifonie...nu vezi gropi in asfalt... nu trebuie sa fii atent la carute...biciclisti... si cel mai mult imi lipseau...baietii care se intorceau acasa de la birt...seara, in semibalans biped, cu sticla de bere de 2.5 l in dreapta...mergand ...siroit... pe mijlocul drumului din comuna iluminata sumar.
    Plictiseala mare...monser...fara emotii, fara adrenalina...Abia asteptam sa trec vama inapoi...in Romania.

    RăspundețiȘtergere