duminică, 28 decembrie 2014

bun si asa

A inceput de ieri sa cada, cate un fulg... cauciucuri de zapada, mi-am montat ...

Sunt ani buni de cand am descoperit diferenta intre cauciucurile de iarna si cele de vara. Pe vremuri, cand in tara noastra se gasea doar un singur tip de masina, Dacia, tatal meu facea tot timpul trecerea  la cauciucuri de vara /iarna functie de anotimp. Asa ca nu m-am intrebat niciodata cum de reuseam sa urc cu Zambilica, cum era botezata masina, pe Semenic, oricat de mare troianul.
Dupa revolutie, mi-am luat o masina mai de soi, un VW, la care am primit si un set de roti de iarna. Atat ca in graba mea (a se citi lene), atunci cand a fost sa urc cu masina pe Semenic, intr-o vineri seara, cand abia incepuse sa ninga, am gasit de cuviinta sa nu le schimb. Nici nu era obligatoriu prin lege, si apoi .. urcasem de atatea ori cu Dacia doar nu o sa am probleme cu masina mea mai noua si mai puternica.

Deci am plecat, am urcat, am dat de zapada, am continuat sa urc, apoi zapada s-a facut si mai mare, la fel si panta, si … a trebuit sa opresc, pentru ca drumul era plin de masini oprite in zapada, evident, conduse de temerari destepti si plini de ifose, care se oprisera cu cauciucurile lor de vara in zapada. Impinge pe unul, injura pe altul sa se dea la o parte, etc… si dai, si lupta… si cand urc la volan, hopaaa… ca nici masina mea nu vrea pe zapada…
M-am injurat pe mine in gand si am luat o decizie scurta – inapoi la Resita, sa schimb rotile. Aveam deja telefon mobil pe vremea ceea, asa ca l-am sunat pe taica-meu sa pregateasca rotile. Am ajuns la casa parintilor mei, rotile pregatite in parcare ca la formula 1, le-am schimbat pe toate in mai putin de 20 de minute, si am plecat inapoi pe munte. Ninsoarea era si mai intensa, venise si noaptea intre timp, si cu toate astea, cu masina echipata corect, am ajuns fara probleme la cabana.

Credeti ca fac apologia rotilor de iarna? Nope, de fapt comentariul  meu este legat de faptul ca rotile batranului VW au fost schimbate de doi mecanici de wekend, cu cric manual si cheie manuala, in cam 20 de minute, poate chiar mai putin. Asta a insemnat ca am putut sa dam jos rotile de pe masina in primul rand.
Pentru ca ani mai tarziu, cand am incercat sa desfac cu cheia de mana suruburile la rotile unui VW Passat, am reusit doar sa stric primul surub de care ma apucasem. A trebuit sa ajung cu masina la un service, unde s-au chinuit aia sa desfaca prezonul cam vreo 45 de minute. Explicatia lor? Foarte simpla. Cei care montasera rotile (la un alt service) au folosit cheia penumatica reglata la cuplu maxim, si au intepenit efectiv surubul. La fel si celelalte suruburi, pe care le-au desfacut cu o cheie similara.
Fereasca Dumnezeu sa fi facut vreo pana in timpul asta, ca nici Chuck Norris  nu ar fi reusit sa dezlipeasca rotile de pe masina. Ar fi trebuit sa urc masina pe platforma ca sa o duc la cel mai apropiat service.
Cert este ca m-am invatat minte, si acum verific ce naiba fac domnii mecanici. Si cum in tara lui “bun si asa” ai toate sansele sa primesti o privire dragastoasa de tip “ochi straini si goi”, m-am apucat sa le explic ca prezoanele se strange cu  120 Nm sau 12 kgf… asa zice la carte la BMW

Iar ca sa fiu sigur ca nu o patesc, pentru ca e posibil sa nu inteleaga vreunul cee e aia cuplu sau cheie dinamometrica, si pentru ca imi este peste mana sa ma duc la service de firma tot timpul, unde mai pui ca e si scump, m-am echipat cu cele necesare ca sa schimb rotile, inclusiv cheie dinamometrica, ca sa nu fiu eu ala care strange rotile de sa nu le mai desfac nici cu lampa oxyacetilenica.
Dar stiti ce e cel mai nasol? Ca nu m-am invatat minte atunci cand am avut ocazia sa ma prind prima oara de faza cu stransul suruburilor. Se spune ca cine nu are batrani sa-si cumpere, as completa ca daca ai facut rost de ei (adica daca te-ai dus la scoala, mai ales la facultate), asculta-i, ca altfel va trebui sa imbatranesti pe propria piele – asa ca mine, sa iti traiesti propriile experiente ca sa inveti.

Asa ca nu la scoala mi s-a deschis mintea, desi acolo am fost  invatat cum sa proiectez suruburi, si sa calculez forta de strangere astfel incat surubul sa isi faca treaba, sa tina diferite piese legate intre ele, sa nu se desurubeze, si sa nu se rupa… acolo doar am invatat ca asa chestii exista, si ca unii chiar tin cont de ele. Acolo era un profesor batran, pe care trebuia sa il ascult. Din pacate nu am invatat nici macar din povestea ce urmeaza… ci doar atunci cand am dat de greu cu cheia in mana si prezonul blocat.
Cum incepusem de fapt sa povestesc, am trait o faza pe viu, angajat intr-o firma care se ocupa de chestii mecanice, si unde o perioada de timp am lucrat intr-o echipa oarecum mixta de romani si expati. Intr-una din zile, unul din angajatii romani, se chinuia sa fixeze o chestie cu un surub. A pus surubul, cheia pe el, si a invartit pana a ramas cu capul hexagonal in mana. Da, ati intuit corect, a rupt surubul.

A urmat clasica incantatie la zeii suruburilor, insotiti de incantatii la zeii fertilitatii (pe baza de futu-ti). Doua ciocane, dezlipit ansambul ce trebuia fixat, un cleste puternic cu care a prins ce ramasese din surub, apoi l-a desurubat din ansamblu, etc. A pus iar piesele la loc, a pus un surub nou, l-a filetat de mana cat s-a putut, a pus cheia pe el, a strans un pic, apoi mai mult, apoi ... trosc… s-a rupt din nou.
S-a repetat procedura – incantatii, zeita fertilitatii si mama suruburilor in aceeasi oala, ploaie de sex evlavios (incantatii la adresa bisericii mamei suruburilor, toate pe baza de futu-ti). In fine, dezlipit, ciocanit, prins cu cleste, desurubat, etc, etc..
A luat omul iar cele doua ansamble, le-a pus cap la cap, a luat surubul, l-a filetat, si cand sa puna mana pe cheie, am auzit un “shtop futu-ti!!”  Colegul elvetian, care vazuse ce se intampla a reactionat in felul lui, pe ce a inteles el din limba noastra. Incantatia a functionat, si colegul roman  s-a oprit, si a ridicat capul mirat catre teuton. Astalalt, neam de ceasornicari, a luat instructiunile de lucru de pe masa, a luat o cheie dinamometrica din trusa de scule, a reglat-o conform cu instructiunile, si a strans surubul pana s-a auzit click-click-click... si s-a oprit. Apoi ne-a explicat ca surubelul cela e de fapt o forma de siguranta, si ca daca e presiune prea mare pe el, smecheria e sa se rupa surubelul ca e mai ieftin decat tot ansamblul.
V-am pierdut, nu?

Trebuia de fapt sa tineti minte cuvantul cheie dinamometrica. Ceva ce romanii traduc cu cheie de care gasesti + set de incantatii religios erotice, pentru ca se pare ca le place sa intepeneasaca orice se poate intepeni. Asta daca nu reusesc sa rupa ceva.
Unde ne-am pierdut la traducere? Ei bine, nici nu s-a sinchisit cineva sa traduca, pentru ca de la bun inceput nu a citit nimeni instructiunile. Asa cum eu nu mi-am amintit ca am invatat in scoala ceva despre forta de strangere pe care ar fi normal sa o aplici unui surub, nici mecanicii nu si-au batut capul sa citeasca instructiunile cheilor cu strangere pneumatica, nici fostul meu coleg nu cititse instructiunile care precizau clar cum sa calibreze cheia…

Si in timp ce scriu chestiile astea, si trebuie sa iau niste aspirina si picaturi in nas, m-a lovit o intrebare, retorica de altfel... oare doctorii citesc instructiunile cand se pun sa ne repare? Lor cine le-a dat cartea tehnica?

Un comentariu:

  1. Da, am patit-o si eu. Aveam cheie dinamometrica in garaj dar am zis ca e ok, doar am mai vazut asta si la altii. Adica strangi cu cheia cat poti cu mana apoi mai apesi o data cu piciorul, sa tina!.
    Primavara, cand a fost sa schimb rotile, am pur cheia, si in mod logic, am dat intai cu piciorul (in sensul corect) dar prezonul a cedat.
    Apoi am invatat de pe net cum sa scot o piulita intepenita: in afara de sprayul cu WD40 (lubricant) am luat o tubulara si am batut-o peste prezonul intepenit, apoi, cu grija, cate putin, pana am scos obiectul.
    Ghinionul a fost ca era chiar prezonul de securitate si a trebuit sa caut sa cumpar un nou set, de la reprezentanta.
    De atunci cheia dinamometrica e nelipsita.
    Am incercat apoi, de curiozitate sa strang cu cheia dinamometrica si apoi sa continui asa cum faceam inainte. Starngeam cam cu 1/3-1/4 ture mai mult decat era nevoie.

    RăspundețiȘtergere